Româncele, favoritele europenilor care-şi caută neveste în străinătate
Ele sunt apreciate pentru frumuseţea lor, dar şi pentru că păstrează valorile tradiţionale ale familiei, susţin cei care intermediază astfel de mariaje mixte.Reputaţie de familiste
În ultimii ani, româncele au câştigat reputaţia de „femei frumoase şi care încă respectă valorile tradiţionale ale familiei", ceea ce a dus la dezvoltarea unei adevărate industrii de intermediere a căsătoriilor mixte.
Ionel Ana a stat 12 ani în Belgia şi, dintr-o întâmplare, a ajuns să le ajute pe românce să se lanseze în cariera de neveste internaţionale .
În 2006, un prieten belgian l-a rugat să-i prezinte „o fată din România, pentru căsătorie". După câteva vizite în ţară, belgianul şi-a găsit nevasta ideala, undeva prin Moldova.
Succesul l-a făcut pe Ionel să-şi caute şi el sufletul pereche în Româna. A deschis pe internet o agenţie matrimonială, www.rombest.com, şi aşa a întâlnit-o pe Raluca, actuala sa soţie.
De atunci, amândoi se ocupă de site, iar în doi ani au reuşit să intermedieze o mulţime de căsătorii între cetăţeni străini şi românce.
De ce preferă unii occidentali femeile din România?
„Ei susţin că româncele sunt persoane cu valori tradiţionale, conservatoare, în timp ce franţuzoaicele, de exemplu, nu mai respectă standardele unei soţii. După ce nasc, ele se întorc imediat la muncă", spune Ionuţ Ana.
Sexy şi de casă, o imagine care se vinde bine
Mihaela Miroiu, cea mai importantă reprezentantă a activismului feminist românesc şi profesor universitar la Şcoala de Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, spune că această situaţie este specifică tuturor ţărilor din estul Europei.
„Căsătoriile cu bărbaţi din Occident sunt un fenomen foarte răspândit în această zonă a Europei, în Ucraina, de exemplu, ţări care au ajuns să livreze tipul ăsta de imagine în care se asociază două trăsături - femeie foarte sexy şi, totodată, tradiţionalistă", explică experta în feminism.
De aceea, alegerea femeilor de a găsi un soţ străin, care să le ofere siguranţă materială, este una raţională, crede Miroiu: „Nu au resurse, din păcate".
