4 secrete să ai o memorie de elefant
Cum reuşesc unii să ţină minte ani la rând o poezie, un text sau chiar cele mai mici detalii ale unei fotografii? Foarte simplu: şi-au educat creierul să stocheze şi să activeze informaţia exact atunci când au nevoie de ea. Încearcă şi tu!
Iată care sunt regulile de bază pentru antrenarea creierului, predate de campionul american al concursurilor de memorie, Nelson Dellis:
Uită ce ai învăţat!
Sună bizar, dar e foarte adevărat. Atunci când te înverşunezi să reţii un text, o ecuaţie sau un şir de numere realizezi că "nu îţi intră nimic în cap".
Şi asta pentru că în momentul în care ai omis un cuvânt sau o cifră uiţi întreg sensul enunţului. Însă în momentul în care cineva îţi dă un indiciu, oricât de mic îţi aminteşti tot. Eh, acesta e secretul: când învăţ mă plimb prin casă şi "agăţ" imaginar de obiecte cuvinte, cifre etc.
Mişcându-mă, imaginez încăperi unde depozitez informaţii. În felul ăsta ştiu unde să le caut în mintea mea atunci când am nevoie de ele.
Atenţie la chipuri!
Ţi se întâmplă adesea să uiţi chipurile oamenilor pe care îi cunoşti? Nu-ţi face griji. E normal. De aceea încearcă să reţii persoanele construindu-le chipul în jurul unui nas mare, a unor gene lungi, unei cicatrici sau a unui dinte lipsă.
Dacă numele persoanei e Nelson, asociază-l cu Mandela. Dacă îl cheamă Ion Popescu, este comun, nu are nimic distinctiv care să-ţi ajute memoria, gândeşte-te că îl vei uita şi în mod sigur nu vei ţine minte nici cadrul în care l-ai cunoscut. Ai reuşit: tocmai l-ai stocat în memorie.
Reţine citate şi versuri!
Coşmarul copilăriei oricui au fost poeziile pentru că trebuiau ştiute pe de rost. Greşeala tuturor era că încercau să reţină un text, în loc să grupeze frazele, să le transforme în imagini şi să le lege între ele sub forma unei călătorii logice.
Astfel, "Luceafărul" lui Mihai Eminescu devine o înşiruire plăcută de imagini mentale, îmbrăcate în vorbe. Evident, asta numai dacă memorezi textul plimbându-te prin cameră şi asociind într-o cronologie logică fiecare strofă unei imagini pe care o fixezi 3-4 secunde.
Numere şi cărţi de joc
Cifrele sunt abstracte şi creierul simte nevoia să le transforme în imagini. Dacă le înlocuim cu litere în loc de semnele "3, 5, 7, 8, 9 etc" s-ar putea să obţinem rezultate senzaţionale.
De exemplu 11 poate însemna AA, adică Andre Agassi, 27 este BG, adică Bill Gates. La jocul de cărţi se face la fel. De exemplu 4 de Romb este Donald Răţoiul.
Asocierea trebuie să fie simplă: cifră şi literă. Dacă vrei să reţii cât mai multe cărţi de joc, atribuie fiecărei cărţi două litere, pe care apoi le transformi în cuvinte, pe care le transformi în fraze amuzante, nebuneşti.
