A început sezonul virozelor de colectivitate. Cum îi protejăm pe copii de boli
Au început şcolile şi grădiniţele. Numai că bucuria este umbrită de virozele de colectivitate. Foarte mulţi copii se îmbolnăvesc încă din primele zile ale anului şcolar. Unii părinţi caută tot felul de moduri de a-i proteja pe copii de boli, aţii, dimpotrivă cred că dacă îi lasă în colectivitate deşi sunt răciţi, micuţii capătă mai repede imunitate.
Abia o spătămână a trecut de când a sunat clopoţelul primei zile de şcoală sau grădiniţă şi deja la cabinetele pediatrilor sunt cozi. Acum copiii se aglomerează în spațiu închis și fac schimb de viruși. Cei mai mulți fac infecții ale tractului respirator. Unii au roşu în gât, alţii au nasul înfundat, pe alţii îi dor urechile, strănută, tușesc sau au febră.
Un triaj minim ar putea evita multe probleme, însă este posibil ca boala să fie deja instalată în momentul reîntoarcerii din vacanţă, astfel că răspândirea este practic inevitabilă.
Medicii spun că pe măsură ce temperaturile încep să scadă, se vor crea condiții propice pentru rinovirusuri (care favorizează îmbolnăviri pe tractul respirator superior) sau coronavirusuri (care afectează cu precădere plămânii). De fapt cele două virusuri evoluează cu precădere toamna și primăvara când este răcoare, nu frig sau ger.
Cum se transmit bolile de colectivitate
”Cei mai expuși sunt cei care merg în colectivități (școli, creșe, grădinițe). Este bine de știut că transmiterea infecțiilor sezoniere se face cu mare uşurinţă de la o persoană la alta, fie pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâinile acestora sau pe suprafeţe contaminate”, a explicat Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.
Specialistul spune că sugarii de peste 6 luni (ce pierd imunitatea transmisă de la mamă) și copiii sub 5 ani sunt o categorie vulnerabilă în fața acestor infecții.
”Laringita poate avea o evoluție fulminantă. Copilul prezintă o tuse caracteristică, seacă și chinuitoare, se sufocă și nu poate vorbi. Simptomatologia se agravează adesea pe durata nopții. Aceste situații impun prezentarea de urgență la spital. Orice tratament, inclusiv vaccinarea, trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor. Evitaţi automedicaţia. Antibioterapia fără discernământ este nu doar inficientă ci şi potenţial periculoasă pentru că duce la selecţionarea germenilor rezistenti, agravarea afecţiunilor de bază sau dă efecte secundare multiple nedorite”, a explicat medicul.
Ciuhodaru: ”Nu duceți copilul bolnav în colectivitate”
Medicii spun că bolile de colectivitate pot fi evitate dacă se respectă câteva reguli de bun-simț.
Iată patru reguli care vă pot feri de virozele de colectivitate
Evitaţi aglomeraţiile (mijloace de transport în comun, spaţii publice) unde există risc crescut de a intra în contact cu o persoană infectată, nu staţi lângă persoanele care tuşesc sau stranută, nu vizitaţi şi nu duceţi în colectivităţi, mai ales şcolare, persoanele bolnave. Nu duceţi copilul în colectivitate dacă prezintă febră, frison, tuse, secreţii nazale abundente”, a explicat pentru Click! Conf.univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar urgenţe și membru în Comisia de Sănătate a Parlamentului European.
Mai mult, doctorul Ciuhodaru spune că pacientul trebuie izolat de restul familiei într-o cameră separată luminoasă, aerisită, cu o temperatură medie de 22 – 24 grade.
Utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură atunci când tuşim sau stranutăm, evitarea contaminării prin atingerea cu mâinile a ochilor sau a gurii, aerisirea zilnică a locuinţelor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-22 grade precum şi igienizarea spaţiilor şi a suprafeţelor. ”Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, spălatul trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde, insistând pe pliurile şi spaţiile interdigitale, apoi uscaţi mâinile cu prosoape de hartie sau aer cald sau dacă nu sunteţi în apropierea apei puteţi utiliza, cu eficinţă mai redusă, un dezinfectant pe bază de alcool”, a mai subliniat Tudor Ciuhodaru.
”Purtați îmbracăminte adecvată, consumați lichide calde, evitați deplasările matinale şi nocturne când este foarte frig și aveți în vedere alternarea repausului în spaţii încălzite precum instituţiile pubilice şi magazine”, mai precizează medicul.
bazat pe fructe şi legume proaspete, bogate în vitamine, respectarea programului de odihnă.
Specialiștii spun că o alimentație corectă stă la baza unui organism sănătos și o imunitate de fier. Un copil cu o dietă echilibrată va fi mai puternic în fața virusurilor favorizate de tranzițiile sezoniere.
Iată câteva alimente care întăresc sistemul imunitar
Sunt bogate în antioxidanți și vor ajuta organismul să lupte cu stresul oxidativ creat de radicalii liberi, menținând sistemul imunitar în formă
Aceste alimente conțin și vitamina D, dar și vitamina B și seleniu și contribuie la susținerea imunității.
Conține acizi grași Omega 3 și va ține departe inflamațiile, fiind necesare în profilaxia contra infecțiilor respiratorii
Este o adevărată aventură să facu un copil să mănânce spanac. Însă trebuie să ții cont că acest alimet este sursă de vitamina C, A, E, de zinc, seleniu, fier, toate cu rol important pentru buna funcționare a sistemului imunitar și ar trebui să găsești o metodă care să îl facă pe cel mic să mănânce și această plantă.
Sunt cunoscute calitățile kefirului și ale iaurtului. Acestea conțin „bacterii bune" (ca lactobacillus sau bifidobacterii). Acestea asigură o microfloră intestinală sănătoasă, atât de importantă pentru funcționarea normală a sistemului imunitar
Sunt bogați în beta-caroten (care activează globulele albe) și conțin vitamina C. Sunt foarte ușor de administrat copiilor datorită gustului dulce.
Semințele de in, de floarea-soarelui și de dovleac conțin vitamina E, a zinc și acizi grași Omega 3, toate acestea fiind excelente pentru un sistem imunitar puternic. Și migdalele și nucile conțin grăsimi bune, vitamine și magneziu care mențin sănătatea copilului.
Medicii pediatri pot prescrie și suplimente în cazul în care, în urma unor analize apar carențe de vitamine și minerale.
Numeroase studii au arătat că există o legătură strânsă între lipsa de somn și apariția îmbolnăvirilor, pe fondul slăbirii sistemului imunitar. Astfel că trebuie să te asiguri că micul școlar se odihnește suficient astfel încât celulelele lui să se regenereze și să fie mai puțin riscului de a se îmbolnăvi.
Iată cât trebuie să doarmă un copil, potrivit qbebe.ro
• Bebelușii între 1 lună și 4 luni au nevoie de 14-15 ore de somn pe zi
• Bebelușii între 4 și 12 luni au nevoie de 14-15 ore de somn pe zi
• Copiii între 1 și 3 ani au nevoie de 12-14 ore de somn pe zi
• Copiii între 3 și 6 ani au nevoie de 10-12 ore de somn pe zi
• Copiii între 7 și 12 ani au nevoie de 10-11 ore de somn pe zi
• Adolescenții între 12 și 18 ani au nevoie de 8-9 ore de somn pe zi.
Medicii spun însă că educația pentru sănătate ar trebui predată în toate școlile din România pentru ca pe viitor să nu ne mai întâlnim cu astfel de probleme.
Citeşte şi:
7 metode pentru a îmbunătăţi imunitatea copilului
10 sfaturi să te ţii departe de viroze!
Te invităm pe Facebook, ca să comentăm subiectele împreună
Avem și Instagram, pentru imagini și texte cum nu au alții