„Brainrot”, fenomenul periculos care afectează tot mai multe persoane. Ce se întâmplă cu creierul generației TikTok
Tot mai prezent în discursul public și academic, termenul „brainrot”, tradus liber ca „putrezirea creierului”, a depășit granițele glumelor din mediul online și a devenit un fenomen serios de interes global.
Asociat cu orele petrecute pe rețele sociale, în special TikTok și Instagram, fenomenul reflectă o schimbare profundă în comportamentul digital și în modul în care funcționează atenția și capacitatea cognitivă a utilizatorilor, în special a tinerilor.
„Brainrot”, un fenomen haotic care a devenit viral
Departe de a fi o simplă exagerare, „brainrot” definește consumul compulsiv de videoclipuri scurte, fragmentate, adesea lipsite de sens, care bombardează creierul cu stimuli rapizi și sunete repetitive. Acest conținut, alimentat de algoritmi sofisticați, este accesat zilnic de milioane de oameni, de multe ori fără pauze sau conștientizarea efectelor pe termen lung.
Imaginați-vă că schimbați canalul de televiziune la fiecare două-trei secunde, trecând de la muzică la rețete, de la clipuri amuzante la știri, fără nicio coerență. Așa funcționează „brainrot”: o succesiune rapidă de informații și sunete, care suprasolicită sistemul nervos și reduce semnificativ capacitatea de concentrare.
Pe platforme precum TikTok, unele dintre cele mai populare videoclipuri sunt create cu ajutorul inteligenței artificiale și nu transmit niciun mesaj concret. Cu toate acestea, ajung la milioane de vizualizări, fiind amplificate de algoritmi care favorizează conținutul ușor de digerat și cu potențial mare de retenție — indiferent de valoarea sa informativă sau educativă.
Psihologii trag un semnal de alarmă
Deși „brainrot” nu este recunoscut oficial ca afecțiune medicală, numeroși psihologi atrag atenția asupra riscurilor generate de acest tip de consum media. Potrivit specialiștilor, expunerea îndelungată la astfel de conținut poate duce la scăderea capacității de concentrare, la apatie intelectuală și la o toleranță din ce în ce mai mică pentru activitățile care solicită efort mental susținut.
Un studiu publicat în 2015 arăta că, în anul 2000, atenția medie a unei persoane era de aproximativ 12 secunde. În doar 13 ani, această durată a scăzut sub 8 secunde — un declin corelat direct cu creșterea consumului de social media. În 2024, Oxford University Press a desemnat „brainrot” drept Cuvântul Anului, subliniind gravitatea fenomenului și amploarea pe care a căpătat-o la nivel global.
Platformele sociale, principalii factori declanșatori
TikTok și Instagram sunt considerate de specialiști drept principalele platforme care favorizează apariția fenomenului. Clipurile scurte, muzica alertă și lipsa unei narațiuni coerente stimulează eliberarea rapidă de dopamină și serotonină: neurotransmițători asociați cu plăcerea și recompensa în doze similare cu cele provocate de anumite substanțe psihotrope.
În rândul adolescenților, consumul zilnic de conținut poate depăși chiar și 10–12 ore, timp în care atenția este fragmentată continuu, iar realitatea este filtrată printr-un flux neîntrerupt de stimuli vizuali și auditivi. Această expunere constantă nu doar că afectează rutina zilnică, ci poate remodela inclusiv dezvoltarea cognitivă și emoțională.
Impactul asupra educației și sănătății mintale
Printre cele mai afectate domenii se numără învățarea. Psihologii avertizează că, odată obișnuit cu gratificarea instantanee, creierul ajunge să respingă sarcinile complexe și activitățile care necesită răbdare, logică sau reflecție. Elevii și studenții își pierd treptat motivația pentru lectură, redactare sau învățare profundă, în favoarea unor surse de divertisment imediat.
Mai mult, în contextul în care 68% dintre români consideră rețelele sociale principala sursă de informare, potrivit unui sondaj Reveal Marketing Research, riscul unei percepții distorsionate asupra realității crește exponențial.
