Ce alimente trebuie să evite cei care au probleme cu ficatul
În bolile de ficat, regimul alimentar este foarte important. Specialiştii au dovedit că supraalimentaţia îi îngraşă pe bolnavii hepatici, în timp ce grăsimea în exces le agravează boala. În acelaşi timp, tratamentele bioenergetice nu ajută în nici o boală de ficat.
Cele mai frecvente afecţiuni hepato-biliare sunt hepatitele cronice, dischineziile biliare şi litiaza biliară. Simptomele generale se manifestă prin astenie, anxietate, dureri în partea dreaptă a abdomeniului, sub coaste, balonări şi prin senzaţie de greaţă. Uneori, apare voma.În cazul dischineziilor biliare sau al calculilor biliari survin şi dureri insistente în umărul drept. Apariţia acestei afecţiuni se datorează tulburărilor survenite în sistemul nervos vegetativ.
Despre ouă, fie că sunt consumate sub formă de omletă, de ochiuri prăjite sau de maioneză nici nu poate fi vorba. În această privinţă, American Heart Association recomandă limitarea consumului de ouă şi nici omul sănătos nu are voie să depăşească raţia de 300 mg de colesterol pe zi, iar un ou mare conţine 212 mg de colesterol.
Mai mult, nutriţioniştii spun că ouăle brune nu sunt mai hrănitoare decât cele albe.
Suferinzii de ficat trebuie să evite să mănânce carne de porc, de raţă, de gâscă sau de vânat. Dintre aceste sortimente, carnea de raţă conţine cel mai mare procent de colesterol -121 mg (la o porţie de 85 gr). Din aceleaşi motive şi supele preparate din aceste sortimente de carne dăunează ficatului.
Bolnavii hepatici nu trebuie să consume alimente conservate şi prelucrate. Produsele de acest fel sunt bogate în conservanţi, în grăsimi şi în sodiu. O porţie de şuncă extra slabă, de exemplu, conţine 45 mg colesterol, dar peste... 1000 mg de sodiu. Dacă bolnavii sunt tentaţi să consume o porţie de şuncă presată normală, ei trebuie să ştie că aceasta este şi mai bogată în colesterol (50 mg) şi în sodiu (1275 mg) la o porţie de 85 g.
Şi peştele gras, precum nisetru, cegă, somn, morun, sardele, icrele de peşte, racii, fructele de mare, toate trebuie evitate deoarece conţin mult sodiu, o adevărată otravă pentru ficat.
Lactatele, în special brânzeturile fermentate, smântâna, caşcavalul, laptele nedegresat sunt incluse de specialişti pe lista alimentelor interzise în regimul de ficat, deoarece produc balonări şi gaze.
Fructele olegianoase (nuci, alune, migdale), oricât de mult i-ar tenta, pe bolnavii hepatici, sunt alimente interzise de nutriţionişti din cauza grăsimilor concentrate din compoziţia lor.
Condimentele, precum piperul, hreanul, boiaua, dafinul, muştarul şi oţetul irită ficatul şi bila; din acest motiv, sunt, de asemenea, incluse pe lista alimentelor interzise.
La fel de dăunătoare pentru ficat sunt dulciurile şi prăjiturile cu creme grase, care sunt pregătite cu ouă, cu frişcă şi cacao, dar şi pateurile cu foietaj, baclavaua; toate aceste delicatese conţin multe grăsimi, precum margarină, untură şi smântână.
Unele legume cum ar fi : fasolea şi mazărea uscată, castraveţii, varza conservată, vinetele, ceapa, usturoiul, ardeiul iute, produc disconfort gastric (balonări şi gaze).
Alte alimente precum pâinea caldă, pâinea neagră, biscuiţii preparaţi cu grăsime sau cacao sunt la fel de nesănătoase pentru ficat din cauza efectului neplăcut de saţietate, urmată de balonări şi disconfort.
Desigur, bolnavii de ficat nu au voie să consume băuturi alcoolice de nici un fel: ţuică, vin, bere, lichior, tării, deoarece alcoolul nu este digerat şi trece direct în sânge. În privinţa băuturilor carbogazoase, acestea conţin mult acid şi conservanţi, duşmani recunoscuţi ai ficatului.
