Ce nu ştiţi despre conopidă, o legumă cu calităţi excepţionale
Pentru calităţile nutriţionale şi pentru gustul ei plăcut, conopida, o legumă din familia cruciferelor, este cultivată intens din Asia Mică şi până-n America, în Africa, dar şi în Australia. Din secolul al XVI-lea, valoroasa legumă s-a răspândit şi în ţările europene.
Nutriţioniştii europeni recomandă consumul conopidei în stare crudă sau fiartă în abur, pentru a beneficia de substanţele nutritive pe care le conţine. Înrudită cu varza şi cu broccoli, conopida este apreciată de specialişti ca fiind un aliment-medicament, iar aportul nutritiv la 100 grame de conopidă proaspătă dovedeşte acest lucru.
Ce beneficii aduce conopida organismului
Leguma este o sursă importantă de vitamina C, acoperind necesarul zilnic, dar şi o sursă de alte substanţe benefice pentru organism: complexul B, carotenul şi vitamina K. În acelaşi timp, conopida are în compoziţie cele mai importante minerale pentru revigorarea organismului: potasiu, calciu, magneziu, mangan, fier, zinc şi cupru.
Deoarece valoarea calorică a conopidei este scăzută (34 kcal /la 100 g), leguma poate fi savurată de persoanele care urmează o cură de slăbire. Cercetările recente efectuate în numeroase laboratoare din ţările europene şi din SUA aliniază conopida, alături de broccoli, în lupta împotriva cancerului, datorită unor enzime conţinute în compoziţie, enzime cu efecte anticancerigene.
Referindu-se la acest aspect, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, precizează că enzimele din compoziţia conopidei contribuie la detoxifierea organismului, iar când substanţele toxice nu sunt eliminate la timp din corp, ele favorizează apariţia cancerului. Ca o sursă valoroasă de vitamina C, conopida întăreşte imunitatea organismului.
Beneficiile acestei legume nu se opresc aici. Specialiştii au mai constatat că salatele de crudităţi, preparate din morcov, din pătrunjel şi din conopidă sunt eficiente în tratamentul prostatei. Consumul ridicat de conopidă se asociază cu o incidenţă scăzută a bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare.
De asemenea, consumată înainte de culcare, o porţie de conopidă (100 g) poate calma anumite ticuri nervoase, cum ar fi scrâşnetul dinţilor în timpul somnului. În schimb, din cauza conţinutului ridicat de substanţe purinice, se limitează consumul conopidei în afecţiuni precum guta şi uraturia.
Sfaturi practice
- Leguma se păstrează în frigider, învelită într-un prosop, cu cotorul în sus.
- Cu cât este mai albă, cu atât leguma este mai proaspătă.
- De asemenea, conopida se poate păstra înfăşurată într-un ziar, pe un raft, în cămara aerisită şi uscată, vreme de două-trei săptămâni.
- După ce se spală, conopida se lasă în apă rece cu puţină sare, timp de 30 de minute.
- Ca să-şi păstreze culoarea albă, conopida se fierbe în apă clocotită cu puţină sare sau se adaugă în vasul respectiv o căniţă de lapte.
- Leguma nu se căleşte şi nu se prăjeşte în ulei încins, pentru că se întăreşte.
- Totuşi, dacă gospodina vrea să prăjească leguma, trebuie s-o fiarbă mai înti în puţină apă clocotită, apoi o scurge şi, în final, o tăvăleşte în unt sau în untdelemn încins
- Mirosul specific al conopidei care fierbe nu se mai împrăştie prin toată casa, dacă în apa respectivă adăugăm o linguriţă de suc de lămâie sau de oţet.
