Ceașca de sănătate : La trecerea dintre anotimpuri, cătina ne menține în formă
Numită de specialişti şi „ginsengul românesc", cătina este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, convalescenţii, cei predispuşi la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, cardiacii, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.
Proprietăţile terapeutice ale cătinei ( o polivitamină naturală) se regăsesc nu doar în fructe, ci şi în frunze, în tulpini, în ramuri şi în rădăcini. Fructele arbustului se recoltează imediat după coacere, începând cu luna august şi până la lăsarea primului îngheţ.
Cătina ne revigorează fizic şi psihic
Fructele de cătină au excelente calităţi revigorante: ele conţin o cantitate mare de betacaroten (esenţial pentru vedere), numeroase vitamine (A, C, D, E, P, K şi complexul B-toate vitaminele de la B1 la B9), oligoelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu şi fier), 18 aminoacizi (inclusiv aminoacizii esenţiali), acizi graşi, fitosteroli (hormoni vegetali), ulei esenţial, pigmenţi, acizi graşi şi serotonină, eficientă în terapia antistres. Cătina conţine o cantitate foarte mare de vitamina C, un antioxidant care protejează mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi este un foarte bun stimulent care creşte imunitatea. În plus, acţiunea antioxidantă a plantei se datorează şi bogăţiei de vitamina E din compoziţie, (numită şi vitamina tinereţii).
Cura cu suc şi cu boabe de cătină-benefică pentru anemici
Cătina este un tonifiant pentru întregul organism, foarte eficient în combaterea anemiilor. Deoarece prin prelucrarea termică vitaminele se distrug, nutriţioniştii recomandă consumul sucului de cătină, obţinut din stoarcerea fructelor crude (zilnic câte 15 boabe, un interval de două săptămâni). Seminţele şi coaja fructului, rămasă după stoarcere, trebuie mestecate foarte bine; apoi, acestea trebuie înghiţite. Totodată, pentru organism este eficientă şi cura cu boabe de cătină. Aceasta se face mestecând bine şi apoi înghiţind dimineaţa, pe stomacul gol, un număr de boabe, care creşte progresiv cu câte o boabă pe zi, timp de o lună. Astfel că, în prima zi se înghite o boabă, a doua zi-două boabe, iar după 31 de zile, doza începe să scadă progresiv cu câte o boabă. În ciuda gustului acrişor, fructele, şi mai ales seminţele de cătină, trebuie mestecate foarte bine.
Arbuștii de cătină din țara noastră sunt bogați în substauțe active
Numeroasele cercetări efectuate de fitoterapeuţii români au scos în evidență un lucru îmbucurător: arbuştii de cătină care cresc la ţara noastră, în comparaţie cu cei din alte ţări europene şi asiatice, conțin mai multe substanțe nutritive pentru organism. „Cătina, fructul minune, este eficient pentru imunitate şi pentru memorie. Nu numai iarna, dar și la trecerea dintre anotimpuri, cătina, atât de bogată în vitamina C, completează doza zilnică necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. În acest interval, cardiacii şi convalescenţii este bine să beneficieze din plin de puterea terapeutică a acestor fructe miraculoase", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie în studiul : ” Ce trebuie să știți despre cătină, fructul minune”.
Cătina are efecte pozitive asupra vaselor de sânge
Fructele de cătină au efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular: curăţă pereţii vaselor de sânge, reglează bătăile inimii şi combat stările de nelinişte, specifice bolnavilor coronarieni.
Terapia cu cătină combate depresia
Datorită conţinutul bogat de antioxidanţi (vitamine şi minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei. Studiile finalizate recent de cercetătorul britanic A. V. Alshoth dovedesc că în compoziţia cătinei se găseşte un euforizant moderat, care nu produce dependenţă psihică. Alcaloidul (care nu are încă o denumire ştiinţifică) este prezent numai în fructul foarte copt de cătină şi crează o „stare de bine", de automulţumire şi de linişte psihică, stimulând acea zonă din creier care este afectată de plictiseală. „Drogul"din cătină este foarte util persoanelor care trebuie să efectueze munci fizice şi intelectuale de rutină, defavorizând o mare parte a scoarţei cerebrale, avidă de stimuli noi, cât mai variaţi şi inediţi. Specialistul estimează că o cură de 12 luni cu ulei de cătină ar avea un efect benefic asupra creierului „sufocat" de monotonie. Simbolic, efectul acestei cure poate echivala cu starea de bine de care ne bucurăm după un concediu de 40 de zile, potrivit cercetătorului britanic.
Concluziile psihologilor în rândul consumatorilor de cătină
Rezultatele chestionarelor făcute de psihologi în rândul consumatorilor de cătină demonstrează că 65% dintre aceştia au renunţat la raţionamentele pesimiste după o cură cu ulei de cătină. Datorită conţinutul bogat de antioxidanţi (vitamine şi minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei.
Cătina stimulează memoria
În urma cercetărilor efectuate de fitoterapeuţii români, s-a descoperit că arbuştii de cătină care cresc la noi în ţară, în comparaţie cu cei din alte ţări europene şi asiatice, au un conţinut foarte ridicat de substanţe nutritive pentru organism. „Cătina, fructul minune, este eficient pentru imunitate şi pentru memorie. Și la trecerea dintre anotimpuri, cătina, atât de bogată în vitamina C, completează doza zilnică necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. De asemenea, la trecerea dintre anotimpuri, cardiacii şi convalescenţii este bine să beneficieze din plin de puterea terapeutică a acestor fructe miraculoase", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie, în studiul :” Să beneficiem de puterea terapeutică a cătinei, fructul minune din țara noastră”.
Reţetele săptămânii
Ceai tonic pentru memorie
Cum se prepară, cum se administrează
Ingrediente: Pentru prepararea unui ceai tonic pentru memorie trebuie să folosim următoarele ingredient: trei linguri de fructe de cătină măcinate, două linguri de măceşe măcinate, câte o lingură de frunze de traista ciobanului şi de mătase de porumb.
Preparare: Într-un litru de apă care clocoteşte, adăugaţi plantele şi acoperiţi vasul. După zece minute, strecuraţi ceaiul. Zilnic, beţi câte trei căni, timp de 15 zile, un interval de trei luni.
Pentru hipertensivi, infuzia din fructe
Hipertensivilor, specialiştii le recomandă infuzia preparată dintr-o linguriţă de fructe mărunţite şi dintr-o cană cu apă clocotită. Ceaiul trebuie să fiarbă două minute. Ceaiul trebuie să stea acoperit zece minute, apoi se strecoară. Pentru a fi şi mai eficientă, infuzia se îndulceşte cu o linguriţă de miere, dacă nu există contraindicaţii din partea medicului de familie. Se consumă câte trei căni de infuzie pe zi, un interval de cel puţin două luni.
Și uleiul de cătină este recomandat hipertensivilor
Pentru hipertensivi, specialiștii recomandă și un consum constant de ulei de cătină-câte o lingură pe zi. Terapia previne tulburările circulatorii, mai ales hipertensiunea arterială şi tensiunea arterială oscilantă.
