Copilul tău are o problemă de greutate? Fă testul și vezi ce-i de făcut!
Ultimele date ale Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că pandemia și-a lăsat amprenta și asupra siluetei copiilor. Sedentarismul, izolarea în case, școala online le-au adus celor mici kilograme în plus pe cântar. Acest lucru nu este de neglijat, căci le pune în pericol sănătatea.
În 2022, la nivel global, se estimează că numărul de copii cu greutate prea mare va depăși, pentru prima dată în istorie, numărul de copii subnutriți. Față de 18% copii obezi, înainte de pandemie, anul trecut se ajunsese la un procent de 22%, în SUA, spune medicul pediatru Mihai Craiu, într-o postare pe Spitalul Virtual pentru Copii. Estimările recente sugerează că, la nivel global, aproximativ 17% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani sunt obezi, iar în țările Uniunii Europene și SUA s-a ajuns ca 1 din 3 copii să aibă o greutate peste limita normală.
Peste 18% dintre copiii din România sunt obezi
România nu stă nici ea deloc bine la acest capitol. Un studiu din 2015 citat de Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC) din București a identificat o rată a obezității de 10% în rândul copiilor cu vârsta între 6 și 18 ani în regiunea de Vest a României. Trei ani mai târziu s-a raportat o incidență a obezității de 18.6% la copiii români, cele mai afectate grupe de vârstă fiind 10-14 ani și 15-19 ani.
O oră la televizor crește cu 2% riscul de obezitate
Sedentarismul, mâncatul haotic, consumul de alimente nesănătoase și de sucuri din comerț, orele lungi petrecute în fața televizorului sau cu tableta în mână, toate acestea predispun copiii la obezitate. Datele din broșura Ghidul Părinților, publicată de INSMC, arată că fiecare oră petrecută la televizor duce la o creștere a prevalenței obezității cu 2%.
Ce riscă cel mic dacă e supraponderal
Uită de expresia: „gras și frumos”! Poate era valabilă în anii de foamete, când colăceii de pe abdomen erau semn de prosperitate. Acum, în țările civilizate, grăsimea în exces e periculoasă pentru sănătate, fiind corelată cu o creștere a riscului de boală cardiovasculară și de diabet. Din 2002 încoace, rata de copii cu diabet de tip 2 a crescut anual cu 4,8%, în SUA. Dislipidemia, steatoza hepatică, anomaliile menstruale, afecțiunile pielii, sindromul de apnee în somn și problemele ortopedice sunt alte riscuri medicale date de kilogramele în plus. În același timp, obezitatea a fost asociată ca element de prognostic negativ în mai multe afecțiuni acute, printre care gripa și infecțiile de tract urinar la copii. Pe lângă problemele fizice, trebuie menționate și cele emoționale, care duc la izolare socială, depresie, anxietate, scăderea stimei de sine.
Calculează-i Indicele de Masă Corporală!
Eticheta de ”supraponderal” sau ”obez” nu ține cont de aspectul fizic, ci din punct de vedere medical se bazează pe un calcul matematic al Indicelui de Masă Corporală (IMC). Calculează-i și tu copilului tău acest indice, pe testulgreutatii.ro, și vezi dacă e „în grafic”. Dacă datele arată că cel mic are probleme cu greutatea, iată ce ar fi de făcut!
Cum îl ajuți pe copil să dea jos kilogramele în plus
- Schimbările trebuie făcute în familie. Nu-i poți ajusta doar copilului stilul alimentar, nu-i poți da doar lui să mănânce broccoli la masă, când toți ceilalți mănâncă pizza sau cartofi prăjiți, plus prăjituri la desert. Copiii învață prin imitare, iar gusturile se educă.
- În general, nu insista niciodată pe lângă copil să termine tot din farfurie. El trebuie încurajat să mănânce atât cât are nevoie, până se satură. Dacă deja e supraponderal și mănâncă mult, un truc este să-i dai să bea un pahar cu apă înainte de masă, pentru a compensa din volumul adus de alimente.
- La masă, trebuie să mestece încet fiecare îmbucătură, să nu se grăbească. Senzația de sațietate se instalează în timp.
- Gătește-i alimente sănătoase, hrănitoare, care oferă o senzație de sațietate în schimbul unui număr mic de calorii: ciorbele, supele de legume , salatele... Evitați produsele de patiserie, de fast-food, pizza, paste, cartofi prăjiți, șnițele și alte prăjeli. Uleiul, untul și margarina aduc un aport foarte ridicat de calorii, putând duce la creșterea nesănătoasă a greutății.
- Copilul trebuie să aibă 3 mese principale și 2-3 gustări între mese. Descurajați ronțăitul în afara momentelor stabilite.
- Nu mai cumpărați sucuri! Conțin doar zahăr și chimicale. Copilul trebuie încurajat să bea apă plată, ceaiuri, lapte slab și, câteodată, ca desert, câte un suc de fructe stors în casă. Preferate sunt, oricum, fructele integrale.
- Nu uitați de mișcare. Copil trebuie să zburde afară indiferent de anotimp sau de temperatura exterioară. Îmbrăcat adecvat, poate merge cu bicicleta în parc, poate juca fotbal sau se poate juca la săniuș, dacă avem zăpadă. Conform OMS, copiii ar trebui să facă minimum o oră de mișcare moderată zilnic, inclusiv aerobic.
Necesarul de somn, în funcție de vârstă
Nu în ultimul rând, nu uitați că somnul e foarte important pentru menținerea unei greutăți normale.
- Sugarul de 4-12 luni trebuie să doarmă 12-16 ore/zi (inclusiv somnul din timpul zilei)
- Copilul de 1-2 ani: 10-14 ore/ zi (inclusiv somnul din timpul zilei)
- Preșcolarul de 3-5 ani: 10-13 ore/ zi (inclusiv somnul din timpul zilei)
- Școlar de 6-12 ani: 9-12 ore/zi
- Adolescentul de 13-18 ani: 8-10 ore/zi.
