Cum combați stresul cronic – de ce nu ar trebui să ignori manifestările acestuia
Hans Seley, considerat părintele cercetărilor despre stres, considera că nu există viață fără stres, acesta din urmă fiind, de fapt, „un sindrom general al adaptării” pe care îl manifestă toți oamenii, în diverse forme. Stresul este inevitabil, dar și indispensabil, pentru că este o formă continuă prin care reușim să facem față schimbărilor din viețile noastre. Totuși, atunci când factorii de stres suprasolicită organismul timp îndelungat ne confruntăm cu stresul cronic, iar acesta poate influența negativ starea generală de sănătate.
Este important, așadar, să identifici corect factorii de stres, să gestionezi manifestările stresului cronic și să știi când este cazul să soliciți ajutorul specialiștilor.
Ce este stresul cronic și cum acționează asupra organismului
Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală (NIMH) din Statele Unite, există trei caracteristici principale ale stresului cronic:
- durata mare – spre deosebire de stresul acut, care dispare rapid, odată ce situația care l-a determinat se încheie, stresul cronic este de lungă durată, pentru că are la bază cauze constante; stresul cronic poate dura de la o lună, până la câțiva ani; sunt, însă, persoane care se luptă cu manifestările lui chiar și toată viața;
- frecvența mare – stresul cronic nu este continuu, dar reapare din când în când;
- factori de stres mai puțin intenși – uneori, este provocat de factori mai puțin intenși (lipsa resurselor financiare, noi presiuni profesionale) decât stresul acut, determinat de o situație bruscă și gravă (un accident, pierderea cuiva drag pe neașteptate).
Gestionarea impactului pe care stresul cronic îl are asupra organismului este o provocare. Aceasta, pentru că factorii de stres sunt activi mult timp și sunt constanți, iar corpul nu primește niciodată un semnal clar că poate reveni la funcționarea normală. Astfel, acțiunea stresului cronic asupra organismului poate însemna:
- disfuncții ale sistemului imunitar – sistemul imunitar încearcă să se adapteze la factorii de stres; astfel, creierul primește semnale să producă mai mult cortizol, hormonul stresului care blochează care blochează funcțiile celulelor T, ce luptă împotriva infecțiilor; apare, așadar, un risc mai mare de îmbolnăvire;
- probleme digestive – potrivit specialiștilor de la Mayo Clinic, stresul acționează fizic asupra organismului, dar și asupra gândurilor și a comportamentului; astfel, în perioadele stresante, nu te hrănești corespunzător, nu te hidratezi corect și ai tendința să consumi mai mult alcool, de exemplu; toate acestea au impact negativ asupra sistemului digestiv;
- probleme cardiovasculare – una dintre manifestările stresului este insomnia sau tulburarea de somn; apoi, este frecventă creșterea tensiunii arteriale sau ritmul cardiac neregulat.
Pe lângă toate acestea, cercetătorii de la Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite atrag atenția că un organism supus stresului cronic poate dezvolta o serie de manifestări medicale, cum ar fi diabetul, depresia sau stările cronice de anxietate.
Metode eficiente care contribuie la reducerea stresului
Chiar dacă stresul cronic este destul de greu de gestionat, specialiștii de la WebMD menționează, totuși, câteva metode eficiente care contribuie la reducerea acestuia:
- exteriorizează-te – vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un terapeut despre nivelul stresului din viața ta; este esențial să faci acest lucru cu oameni care nu te judecă pentru ceea ce ți se întâmplă, ca să te poți elibera de stres;
- impune-ți anumite limite – dacă observi că viața personală îți este invadată de problemele de la serviciu, refuză să mai faci anumite lucruri, cum ar fi să-ți verifici emailurile în timpul liber;
- asigură-te că ai timp pentru hobby-uri – studiile mai multor psihologi de renume, ca Mihaly Csikszentmihalyi, de exemplu, au demonstrat că există cel puțin trei motive pentru care fiecare dintre noi ar trebui să aibă măcar un hobby și să-l și practice:
- contribuie la reducerea manifestărilor stresului – odată absorbit de ceea ce faci, nu știi când trece timpul; reușești să te detașezi de griji și să te bucuri de ceea ce contează pentru tine;
- socializezi – când împărtășești valori comune cu oameni care au aceleași pasiuni ca tine, reușești să construiești relații comunicaționale mai ușor, de lungă durată și stabile;
- devii o persoană activă – un hobby te învață ce înseamnă implicarea totală pentru a putea finaliza proiectele pe care le începi din proprie voință, nu pentru că ți-a impus cineva;
- fă exerciții de respirație și de relaxare – modul în care respiri îți influențează starea psihologică, crescând sau diminuând intensitatea momentelor stresante; oamenii de știință au constatat că persoanele care suferă de anxietate se liniștesc dacă inspiră și expiră rar și adânc; prin urmare, în combaterea acțiunii stresului cronic asupra organismului, sunt recomandate yoga sau meditația, exercițiile de respirație timp de 10-20 de minute;
- fă mai multă mișcare – specialiștii în sănătate publică recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică zilnic; exercițiile fizice cresc secreția de endorfine, compuși produși de creier care induc senzațiile de liniște și de relaxare.
Când este cazul să soliciți ajutorul medicilor specialiști
Dacă în ciuda tuturor măsurilor de combatere a stresului cronic, manifestările acestuia continuă, este indicat să recurgi la ajutorul medicilor specialiști. Potrivit Mayo Clinic, ar fi indicat să soliciți recomandările acestora dacă te confrunți cu:
- durere – inconștient, poți să-ți scrâșnești maxilarele atât de tare încât să înceapă să te doară (la recomandarea medicului stomatolog, poți folosi o gutieră în cazul bruxismului, care se manifestă prin scrâșnirea sau încleștarea dinților, de exemplu); stresul cronic poate cauza tensiune musculară (îți încordezi mușchii constant, fără să realizezi acest lucru); cefalee (dureri de cap), dureri de spate;
- schimbări majore de comportament – consumi alimente în exces sau pot trece zile fără să te hrănești; pentru că nu dormi suficient și somnul nu este, oricum, de calitate, pot să apară stări de nervozitate, chiar agresivitate; stresul poate determina plânsul fără un motiv anume, accentuează starea de singurătate și de izolare;
- depresia – uneori stresul cronic te poate copleși, începi să nu mai vezi nimic bun în ceea ce ți se întâmplă, amplifici aspectele negative și te gândești constant la situații nedorite.
Stresul în sine este o modalitate a organismului de a se adapta la schimbări majore. Atunci când este temporar și poate fi gestionat ușor, nu reprezintă o problemă. Dimpotrivă, spun specialiștii, după cum ai văzut. Însă dacă te confrunți cu stresul cronic, e bine să ții cont de recomandările experților, cum sunt și cele de mai sus, pentru a-l putea combate eficient.
