Cum ştii dacă ai şi tu intoleranţă la gluten
Simţi doar un uşor disconfort, vag localizat, legat sau nu de partea digestivă. Sau poate nu ai niciun fel de simptom şi suferi, de ani buni, de boală celiacă, adică ai intoleranţă permanentă la gluten. Dacă nu o depistezi rapid şi nu iei măsuri, rişti să ai mari probleme de sănătate.
Glutenul este o proteină prezentă în anumite cereale (grâu, orz, secară), un conservant natural care oferă făinii capacitatea de a creşte pentru a se putea produce pâinea. Atunci când există predispoziţie genetică la unele persoane, ingerarea chiar şi a unei cantităţi infime de gluten declanşează o reacţie imună în intestinul subţire. Acesta se inflamează până la distrugerea vilozităţii intestinale, iar procesele de absobţie a nutrienţilor scad. Urmarea: anemie, tulburare de echilibru, furnicături, amorţeli la nivelul mâinilor şi picioarelor, dificultate de concentrare, până la amenoree, osteoporoză sau chiar cancer de tub digestiv.
Apare mai frecvent în copilărie
„Boala poate debuta în copilărie, când simptomele sunt mai zgomotoase, cu diaree, dureri de burtă, o anemie care nu trece, deşi e corect tratată, încetinirea creşterii. Însă poate apărea şi la 40 sau la 60 de ani, nu se ştie clar de ce (poate factori genetici sau în urma expunerii mari la gluten). La adulţi, simtomele sunt vagi sau lipsesc cu desăvârşire. Oamenii pot ajunge la spital din cu totul alte motive (spre exemplu o fractură) şi aşa, în urma investigaţiilor, să afle că de fapt au boala celiacă”, explică medicul Alina Stănescu Popp, coordonatorul Centrului de Management pentru Boală Celiacă Bucureşti.
Trebuie să ţii dietă strictă toată viaţa
Din acest motiv, dacă ai o stare generală de rău şi nu ştii de ce, poţi să-ţi faci un test de sânge pentru a vedea dacă ai boală celiacă. „Diagnosticarea nu e complicată, mai greu e să te gândeşti că o poţi avea. Odată diagnosticată, va fi simplu de vindecat. Aceasta e singura boală autoimună la care factorul declanşator (glutenul) e cunoscut şi uşor de eliminat. Fără gluten, intestinul subţire se vindecă în totalitate. Însă trebuie să ţii dietă strictă toată viaţa. Nu contează dacă mănânci mult sau doar guşti produse cu gluten, dacă mănânci o felie de cozonac sau cozonacul întreg. Şi o firimitură poate dăuna. Din punctul acesta de vedere, va fi greu. E o boală care nu se vindecă printr-o pastilă, ci doar prin alimentaţie”, mai spune specialistul. Intestinul subţire se vindecă după 1-2 ani de la începerea dietei fără gluten.
E bine să ştii că...
Poţi avea intoleranţă la gluten (adică te balonezi mereu, te simţi mai rău), fără să ai neapărat boala celiacă, cea care dă complicaţii (osteoporoză, cancer).
Toţi digerăm glutenul prost, doar că unii nu-l tolerează.
Se găseşte în multe alimente, inclusiv în ruj. Deci, nu doar în cerealele clasice, produse de patiserie, paste şi pâine.
Pentru a fi uşor identificate în magazine, produsele fără gluten au pe ambalaj simbolul unui spic de grâu barat.
Ce e permis, ce e interzis
Alimentele sigure, care în mod natural nu conţin gluten, sunt: orezul, porumbul, hrişca, quinoa, cartofii, leguminoasele, lactatele, carnea, ouăle, uleiurile vegetale, legumele şi fructele. Mâncărurile „riscante”, care pot conţine gluten, sunt supele, cârnaţii, sosul de soia, condimentele pentru carne, dulciurile, îngheţata, chipsurile etc. Alimentele interzise sunt cele care conţin derivaţi din făină şi anumite cereale (grâu, orz, ovăz, secară, bulgur, cuşcuş).
Cum se pregăteşte o masă fără gluten
Nu atinge niciodată alimentele cu mâinile contaminate cu făină sau cu ustensile nespălate (linguri, căni, farfurii) ce au fost în contact cu alimentele interzise.
Nu aşeza alimentele direct pe suprafeţe contaminate, precum masa din bucătărie, mulaje pentru prăjituri, plite sau grătar. Curăţă totul bine înainte de a te apuca de gătit.
Nu reutiliza uleiul care a fost deja folosit pentru a prăji alimentele date prin făină sau pesmet.
Pune hârtie de pergament sau folie de aluminiu pe farfurii sau suprafeţe care e posibil să fi fost contaminate.
