Ecranele, periculoase pentru copiii mai mici de 3 ani
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, a apărut o altă problemă de sănătate îngrijorătoare în rândul copiilor – autismul virtual. Este o tulburare de natură neuro-biologică, care se manifestă printr-un comportament hiperactiv şi lipsă de comunicare. Sunt vizaţi copiii sub 3 ani, care petrec mai mult de 4-5 ore pe zi în faţa televizoarelor, tabletelor, telefoanelor mobile.
Termenul de „autism virtual” a fost introdus în România de către psihologul Marius Zamfir, membru fondator al Asociaţiei pentru Sănătatea Mintală a Copilului. El a descoperit o legătură de cauzalitate între anumite cazuri de autism şi consumul excesiv de mediu virtual la copiii mai mici de trei ani. Concret, copiii se închid în ei, nu ştiu să interacţioneze, dezvoltarea senzomotorie este afectată, nu mai sunt interesaţi de persoana umană. „Studii recente arată că, dacă îi oferi copilului tău un telefon mobil, este ca şi cum i-ai da un gram de cocaină”, spune Marius Zamfir.
Pentru a înţelege cât de nocive sunt gadgeturile pentru copii, specialistul ne explică ce se întâmplă în creierul celor mici, la vârste fragede. „Până la 3 ani, creierul se dezvoltă extrem de rapid, ajungând la 90% din creierul unui adult, în condiţiile în care corpul este dezvoltat la maximum 20%. Dezvoltarea nu se referă strict la numărul de neuroni, deoarece copilul la naştere prezintă aproape acelaşi număr de neuroni pe care îl are un adult, ci se referă la crearea reţelelor neuronale. Un singur neuron poate crea până la 40.000 de legături (de sinapse) cu alţi neuroni.
Apogeul e la un an, când creierul formează circa două milioane de sinapse/secundă, faţă de media adulţilor, care e de 700 de sinapse/secundă. Tocmai de aceea, intervalul 0-3 ani este perioada optimă de dezvoltare a creierului. Copilul are nevoie de senzaţii şi de motricitate - să guste, să miroasă, să pipăie, să vadă, să audă şi mai ales să se mişte. În această perioadă mişcarea reprezintă 50% din dezvoltarea neurologică a unui copil. De aceea, ecranele precum calculatorul, televizorul, tableta, mobilul etc. o afectează. Copilul nu mai primeşte, astfel, decât informaţii vizuale şi auditive, pe care nu are capacitatea de a le procesa la această vârstă”, explică psihologul Marius Zamfir.
Cât e permis, în funcţie de vârstă
Când şi cât are voie un copil în faţa ecranelor? În baza analizei a 49 de studii diverse, Academia Americană de Pediatrie a reînnoit recomandările legate de consumul media, în funcţie de vârsta copilului, astfel:
- un copil între 0 şi 18 luni să nu aibă deloc acces la tot ce înseamnă ecrane;
- între 18 şi 24 de luni - maximum 30 minute/zi, dar numai cu un părinte lângă el, pentru a-i explica ceea ce se întâmplă acolo;
- între 2 şi 5 ani recomandările sunt de maximum o oră/zi şi neapărat verificat ce urmăresc;
- între 6 şi 12 ani, maximum două ore/zi.
Orice timp petrecut în faţa ecranelor este un timp în defavoarea jocului şi a interacţiunii sociale. “În ziua de astăzi întâlnim destul de frecvent următorul exemplu: doi adolescenţi se întâlnesc şi merg la o terasă, dar fiecare stă cu ochii în telefonul său.
Oare mai socializează? Sau se apropie mai mult de etimologia autismului (autos – închis în sine însuşi)? Vacanţele ar trebui să fie un timp al taberelor, al întâlnirilor cu prietenii, al mersului la ţară la bunici etc.”, susţine psihologul, care în ultimii ani a dezvoltat cursuri de îmbunătăţire a memoriei, de stimulare a atenţiei distributive şi a gândirii în rândul copiilor, dar şi tehnici de citire şi de învăţare rapide.
