Febra Q. Ce este, care sunt simptomele şi cum se transmite boala depistată la Cluj
Este focar de febra Q în România. 13 persoane au fost diagnosticate cu această boală. Este vorba despre studenţi şi angajaţi ai Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj. Ei au fost trataţi la Spitalul de Boli Infecţioase. Boala se ia de la animale şi nu se transmite de la om la om.
Această situaţie a fost semnalată la începutul verii. Au fost prelevate probe în repetate rânduri din sălile facultăţii, Direcţia de Sănătate Publică a spus că nu a fost identificată cauza acestor cazuri, conform Mediafax.
Decanul facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj, Nicodim Fiţ, a spus însă că prima suspiciune de febră Q a apărut pe 15 mai, la reprezentantul studenţilor din anul VI.
„Acesta a fost internat la Spitalul clinic de boli infecţioase Cluj-Napoca cu mai multe diagnostice, a fost suspect clinic de Febra Q, dar analizele specifice nu au confirmat boala. În aceeași zi s-a luat legătura cu Spitalul clinic de boli infecţioase Cluj-Napoca, cu medicul curant, care a spus că sunt în evidența lor trei doctoranzi și trei studenți care sunt cu suspiciune de Febra Q, dar fără diagnostic confirmat", se arată într-un comunicat transmis de către Nicodim Fiţ, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară, citat de digi24.
De atunci s-au prelevat prpbe şi s-au făcut dezinfecţii. Momentan nu sunt persoane de la Facultatea de Medicină Veterninară care să fie infectată, a transmis instituţia.
Febra Q (Query fever – ,,febra cu etiologie necunoscută” cunoscută şi sub numele de boala Derrick-Burnet) este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Coxiella burnetti) și încadrată în categoria zoonozelor (boli ce afectează preponderent animale sălbatice și domestice din întreaga lume dar care pot fi trasmise și oamenilor de la animale).
„Datorită naturii extrem de infecțioase și cu cale de transmitere inhalatorie, Coxiella burnetii este recunoscută ca un potențial agent al bioterorismului. Este un microorganism extrem de virulent (o singură bacterie poate provoca infecția) și este clasificat ca agent de categoria B”, a explicat Conf.univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.
Cum se transmite febra Q
Medicul spune că această boală apare sporadic sau în izbucniri endemice (la îngrijitorii de animale, veterinari, lucrători în abatoare). „Are ca rezervor bovinele, ovinele și caprinele dar și unele artropode și poate supravieţui în mediu ambiant timp îndelungat chiar luni. Forma sporulată este rezistentă la caldură, deshidratare şi dezinfectantele uzuale. Bacteria se transmite omului prin multe activități ce implică contactul cu animalele și/sau produsele acestora.Dejecțiile animale precum și blana, lâna, pielea pot constitui o sursă de infecție”, a mai explicat medicul Tudor Ciuhodaru pentru Click!.
Transmiterea de la animal la om se face frecvent pe cale respiratorie (inhalarea sporilor din particulele de praf contaminate cu excreţii/secreţii) dar și digestivă (consumul de lapte nepasteurizat, brînză de capră, apă sau alte alimente contaminate) și chiar cutanată (nu este de neglijat) prin insecte hematofage (căpușe) sau prin unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale.
Transmiterea de la om la om este rară (prin transfuzii de sânge, mama-făt sau transmiterea sexuală).
Care sunt simptomele febrei Q
Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere.
„Majoritatea infecţiilor evoluează acut ca pneumonii interstiţiale însoţite adesea de hepato- şi splenomegalie (tifos pulmonar). Există însă diferenţe ale simptomatologiei în funcţie de tulpinile circulante: simplă boală febrilă cu aură gripală, encefalită, hepatită. Frecvent sunt asemănătoare gripei (cu febră prelungită -2 săptămâni sau chiar mai mult, cefalee, oboseală, dureri musculare, transpirații) şi doar ocazional - pneumonie sau alte complicaţii encefalită, hepatită sau endocardită (risc crescut având la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.)”, a mai explicat dr. Tudor Ciuhodaru
Febra Q, periculoasă pentru sarcină şi cardiaci
Medicul mai spune că infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome) poate avea efecte negativ asupra dezvoltării fătului- incluzînd avort, greutate mică la naştere sau naștere prematură.
De asemena, la un număr redus de pacienţi febra Q se cronicizează şi persistă luni sau ani cu evoluție severă în special la pacienții cu boală cardiacă valvulară preexistentă.
Endocardita este principala formă de prezentare a febrei Q cronice şi apare de obicei la pacienții cu boală cardiacă preexistentă, (incluzând defecte valvulare, bolile cardiace reumatice și proteze mecanice). Pacienții pot prezenta insuficiență cardiacă sau simptome nespecifice, inclusiv subfebrilitate, oboseală, frisoane, artralgie, dispnee, erupții cutanate datorate tromboembolismului septic și transpirații nocturne.
Cum se depistează febra Q
Diagnosticul se face de obicei serologic. „2-4% dintre pacienți necesită spitalizare. Rata mortalității la pacienții simptomatici este mai mică de 1%. Copiii sunt mai afectați decât adulții. Formele cronice necesită terapie antibiotică prelungită și urmărirea atentă a pacientului de către un medic specialist în boli infecţioase. Recidivele sunt frecvente (50%) chiar sub tratamentului adecvat iar rata de mortalitate în aceste cazuri poate depăși 60%”, a mai spus Dr Ciuhodaru.
Conform statisticilor, în România se depistează anual între 5 şi 10 cazuri. Cele mai frecvente cazuri raportate de febră Q sunt în sudul Franței și în Australia.
Mortalitatea în febra Q este redusă -sub 1%.
