„Frâna” microscopică din celule care decide când creștem și când ne oprim. Descoperire majoră cu impact asupra cancerului
O descoperire recentă a cercetătorilor australieni scoate la lumină un mecanism esențial din interiorul celulelor, care funcționează ca un comutator de siguranță pentru creștere. Înțelegerea lui ar putea schimba modul în care sunt tratate boli grave precum cancerul, epilepsia sau afecțiunile metabolice.
Cum știu celulele când să se oprească din creștere
Unul dintre marile mistere ale biologiei celulare este modul în care celulele „decid” dacă au suficiente resurse pentru a continua să crească sau dacă trebuie să încetinească ori să se oprească. Această decizie este vitală: fără un control strict, creșterea celulară poate deveni haotică și periculoasă.
O echipă de cercetători de la Universitatea Monash din Australia a reușit să observe, la un nivel de detaliu aproape atomic, mecanismul care stă la baza acestui proces. Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă științifică Cell.
Folosind microscopia crioelectronică, oamenii de știință au cartografiat modul în care două grupuri de proteine – cunoscute sub denumirea de KICSTOR și GATOR1 – colaborează pentru a regla creșterea celulelor în funcție de disponibilitatea nutrienților.
Pe scurt, atunci când resursele sunt limitate, KICSTOR activează GATOR1, care transmite celulei un semnal clar: este timpul să se oprească din creștere. Acest mecanism funcționează ca o frână moleculară, prevenind consumul inutil de energie și diviziunea celulară necontrolată.
De ce este atât de important acest mecanism
În condiții normale, acest „sistem de siguranță” protejează organismul. Însă atunci când el nu funcționează corect, pot apărea probleme grave.
„Celulele au nevoie de proteine și nutrienți pentru a crește. Dacă echilibrul dintre creștere și resurse este pierdut, pot apărea fie creșteri necontrolate, fie eșecuri celulare severe”, explică Michelle Halls, profesor asociat la Institutul Monash pentru Științe Farmaceutice.
În multe tipuri de cancer, de exemplu, celulele continuă să se dividă chiar și atunci când nu mai au suficient „combustibil”, ignorând semnalele care ar trebui să le încetinească.
Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care sunt declanșate și întreținute boli asociate cu dereglarea creșterii celulare, printre care:
- diferite forme de cancer,
- epilepsia,
- afecțiuni metabolice,
- boli neurodegenerative.
Înțelegerea exactă a modului în care funcționează acest mecanism deschide posibilitatea dezvoltării unor terapii care să „repornească” frâna celulară acolo unde ea nu mai funcționează corect.
Deși vor mai fi necesari ani de cercetare până la aplicarea clinică a acestor descoperiri, oamenii de știință spun că studiul reprezintă o piesă crucială din puzzle-ul complex al biologiei celulare.
Controlul creșterii celulelor este una dintre cheile sănătății umane, iar această descoperire ar putea sta la baza unor tratamente mai precise și mai eficiente pentru unele dintre cele mai grave boli ale prezentului.
