INTERVIU Dr. Cristina Iftode, medic radioterapie: „Stereotaxia efectuată corect are efecte adverse minime“
Dr. Cristina Iftode, medic primar radioterapie, explică beneficiile radioterapiei stereotaxice, printre cele mai importante fiind diminuarea efectelor adverse în cazul tratării unor tumori maligne sau benigne.
Radiochirurgia stereotaxică este o tehnică de radioterapie avansată prin care se administrează cu precizie doze mari de radiaţie ionizantă într-o singură şedinţă. Avantajele sunt mari: este o procedură nedureroasă şi neinvazivă, durează maximum 20 de minute, protejează ţesuturile sănătoase şi nu necesită internare. Dr. Cristina Iftode, medic primar radioterapie la Centrul Oncologic SANADOR, explică paşii acestui tratament foarte complex şi de ce riscul complicaţiilor şi al efectelor adverse este considerabil redus faţă de radioterapia convenţională. De aseme nea, specialista lămureşte şi cum sunt aleşi pacienţii care pot beneficia de stereotaxie şi ce ar trebui să ştie aceştia înainte de a începe procesul terapeutic.
- „Weekend Adevărul“: Doamnă doctor, să începem prin a explica ce este radioterapia stereotaxică.
Dr. Cristina Iftode: Stereotaxia este o tehnică de radioterapie foarte precisă. Are ca particularitate iradierea unor tumori folosind o doză mare de radiaţie ionizantă în puţine şedinţe – de la una la aproximativ cinci.
- Care este diferenţa dintre radiochirurgie şi radioterapie stereotaxică?
Cel mai simplu e să o delimităm astfel: radiochirurgia, adică stereotaxia într-o singură şedinţă, şi stereotaxia fracţionată, când stereotaxia este folosită în mai multe şedinţe. Radiochirurgia este cel mai des folosită la nivelul tratamentului metastazelor cerebrale sau al leziunilor vertebrale. Când suntem obligaţi să diluăm doza de radioterapie stereotaxică, cel mai frecvent, pachetele sunt între trei şi şase şedinţe, dar se poate ajunge şi până la zece şedinţe. Ultima situaţie o întâlnim în cazuri destul de rare, de pildă, localizări pulmonare centrale, aproape de mediastin.
- Radioterapia şi stereotaxia pot fi utilizate în orice zonă a corpului?
Au o versatilitate foarte mare. Plecăm de la localizările cerebrale, în special cele metastatice, dar şi localizările benigne – neurinoame, meningioame, malformaţii arteriovenoase. Iar când ieşim din sfera cerebrală, stereotaxia corporală poate avea indicaţii pentru diverse localizări: tumori pulmonare, metastaze pulmonare periferice sau centrale, tumori pancreatice, tumori hepatice, dar şi metastaze hepatice, adenopatii, adică metastaze la nivelul ganglionilor limfatici – mediastin, abdomen, pelvis. Şi prostata poate fi tratată cu stereotaxie şi, mai nou, se poate efectua o singură şedinţă, deci chiar radiochirurgie. De asemenea, radioterapia şi stereotaxia pot viza şi recidivele în ţesutul moale, localizări la nivel muscular, metastaze osoase sau la nivelul glandelor suprarenale. O tehnică foarte precisă
- Pe ce tehnologii se bazează această tehnică?
Este vorba de o radioterapie foarte bine conformată. La Centrul Oncologic SANADOR avem la dispoziţie şi utilizăm radiochirurgie şi stereotaxie efectuate cu un accelerator liniar. Acesta permite alegerea dozei de radioterapie în mod cât mai precis şi cu maximă acurateţe. Mai mult, asigură şi o respectare cât mai bună a ţesuturilor sănătoase înconjurătoare. Practic, limitează apariţia efectelor adverse la pacient.
- Şi riscul de complicaţii este mai mic?
Având de tratat, de ţintit un volum tumoral mai redus, de până la cinci centimetri, din start cantitatea de ţesut înconjurător este limitată. În plus, vorbim de o tehnică foarte precisă şi atunci se reuşeşte evitarea ţesuturilor care se găsesc în jurul tumorii iradiate. În consecinţă, tratamentul va avea şi o limitare la maximum a efectelor adverse – atât a celor imediate, acute, din timpul tratamentului şi din cele trei luni următoare, cât şi a celor cronice, de după cele trei luni.
- Care sunt tipurile de cancer care sunt tratate cel mai frecvent prin stereotaxie?
La capitolul tumori primare ar fi cele de plămân, pancreas, carcinomul de prostată. Stereotaxia poate fi aplicată şi în cazul tumorilor mamare, ca tratament postoperator, când poate înlocui faimosul tratament de cinci-şase săptămâni de radioterapie postoperatorie cu cinci şedinţe de stereotaxie. Evident, pacienţii sunt atent selecţionaţi.
- Există şi tipuri de cancer care nu pot fi tratate prin această modalitate?
În primul rând, sunt acele tumori în stadii avansate. Dimensiunea este un criteriu important – stereotaxia se aplică localizărilor tumorale de sub cinci centimetri. Dar, în mare parte, sunt multe tumori pe care, teoretic, radioterapeuţii nu le-au iradiat: tumori de colon, de ovar, melanomul. Nu sunt în activitatea noastră, sunt tratate de colegii oncologi. În schimb, când e vorba de localizările metastatice date de aceste tumori, stereotaxia poate avea indicaţii.
