Masa de prânz, un ritual care îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății
De Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită în 16 octombrie, și România s-a alăturat programului european FOOD pentru promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase în timpul serviciului și pentru lupta împotriva obezității. Medicii atrag atenția asupra importanței unui prânz cald, corect gătit, luat în afara biroului.
Preocuparea românilor pentru mâncarea sănătoasă și pentru sport a crescut de la an la an, spun specialiștii. Adrian Negrescu, managerul Frames, a declarat că, potrivit unui studiu realizat recent, despre așteptările angajaților, „în ultimii ani, interesul angajaților pentru masa de prânz, pentru o alimentație și o viață mai sănătoasă a crescut, fiind vorba, în special, de generația de peste 30 de ani. Astfel, dacă, anul trecut, doar 3% dintre angajați erau interesați de masa de prânz, în 2018, 24% sunt preocupați de aceasta”. Tocmai de aceea România a aderat în acest an la programul european FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand) pentru promovarea obiceiurilor sănătoase în timpul serviciului, iar, ieri, a fost lansată Campania „Hai la 1 la masă! Ia o pauză de sănătate!”. „Este o inițiativă pentru normalitate în stilul de viață al angajaților. Pauza de prânz este un ritual care îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății, motiv pentru care pledăm pentru a-l introduce în cultura companiilor”, a spus Dana Sîntejudean, managerul Edenred România și Moldova. Potrivit unui studiu al companiei pe care o conduce, 50% dintre angajații din România acordă mai puțin de 30 de minute mesei de prânz, spre deosebire de alte țări europene unde doar un procentaj de 23% din angajați alocă acest timp.
Recomandări pentru masa de prânz, de la specialiști
Așadar, specialiștii din cadrul programului FOOD fac câteva recomandări pentru angajați pe care ar fi bine să le includă în obiceiurile lor alimentare:
Ia masa cu colegii, în afara biroului, în fiecare zi!
Mănâncă după nevoie, nu după poftă!
Alege preparate gătite la abur, pe grătar sau coapte!
Gustă înainte să adaugi sare în mâncare!
Include mai multe grăsimi vegetale și mai puține grăsimi animale!
Alege pâinea integrală!
Include cinci porții de fructe și legume pe zi!
Bea apă în loc de suc!
Folosește cât mai puțin zahăr!
La rândul său, dr. Alin Popescu spune că „programul regulat de mese este cheia sănătății. Dacă această campanie ne spune „Hai la 1 la masă!”, ar trebui ca, în continuare, după ce ajungem acasă de la serviciu, să ne spunem „Hai la 7 la masă!” și nu la 11 sau la 12 noaptea. Este esențial pentru digestie și sănătate”.
Iată în cât timp se digeră alimentele!
Carnea: 2-4 ore
- pentru o digestie mai ușoară, se recomandă consumarea cărnii alături de legume fierte sau salată de crudități.
- carnea nu trebuie asociată niciodată cu preparate pe bază de carne sau de paste fainoase, deoarece timpul de digeste crește până la 12 ore în această situație.
- carnea de pește: 45-60 de minute
- carnea de pui: 2 ore
- carnea de curcan: 2-3 ore
- carnea de vită și oaie: 4 ore
- carnea de porc: 5 ore
Fructele: 30 de minute
- evită consumul fructelor pe post de desert. În stare crudă, fructele se digeră cel mai rapid, în numai 30 de minute. Dar pentru asta, trebuie să fie consumate exclusiv pe stomacul gol sau la două ore după masă.
Laptele: 2- 3 ore
-este indicat ca laptele să fie consumat singur sau în combinație cu cereale.
Brânza de vaci și cașul: 90 de minute
Cașcavalul cu cheag tare: 4-5 ore
Ouăle: 1-3 ore
- timpul de eliminare a ouălor din stomac depinde de modul în care sunt preparate. Omleta este cel mai greu digerabilă. Oul tare necesită 3 ore pentru a fi complet eliminat din stomac, spre deosebire de oul fiert moale, care are nevoie de numai 90 de minute.
Cartofii și cerealele: 2 ore
saliva conține o enzimă care ajută la digerarea glucidelor. De aceea, cartofii și pastele făinoase trebuie să fie mestecate încet, pentru ca digestia lor începe înca din cavitatea bucală.
Sucurile de fructe și supele: 15-20 de minute
- suc de legume: 15-20 de minute- piureul din legume: 20-30 de minute- pepenele verde: 20 de minute- merele, perele, piersicele, vișinele: 40 de minute- pepenele galben, portocalele, poama, grapefruitul, struguri, grapefruit: 30 de minute
Legume crude, salate: 30-40 de minute
- salate de legume cu ulei: 1 oră- fasole, mazăre: 2 ore- roșiile, salata, castraveții: 30-40 de minute- bostăneii, broccoli, varză, mazărea, porumbul: 45 de minute- morcovul, sfecla: 50 de minute
Orezul rafinat, hrișcă, faină de grâu, făină de porumb, fulgii de ovăz, mălaiul: 60-90 de minute
Semințele de floarea soarelui, de bostan, de susan: 2 ore
Migdalele, alunele, arahidele crude, nucile, semințe de floarea soarelui și dovleac: 2,5-3 ore.
