Regim alimentar complet în caz de hepatita A
Pentru suferinzii de hepatită A, dieta este extrem de importantă, în vederea unei însănătoşiri rapide. Regimul alimentar în caz de hepatita A trebuie să cuprindă, obligatoriu, legume şi fructe, cereale, lapte şi derivate, carne, peşte şi ouă – toate în proporţiile potrivite.
Dieta în hepatitele virale trebuie să fie diversă şi să aibă un aport caloric adaptat greutăţii pacientului, taliei sale, tipului de activitate pe care o desfăşoară. Aportul caloric trebuie să fie repartizat de-a lungul întregii zile. La rândul lui, aportul de proteine trebuie să fie şi el adecvat, pentru a combate infecţia, a regenera ficatul şi pentru a împiedica pierderile de masă musculară.
Regimul alimetar în caz de hepatita A trebuie să fie bogat în antioxidanţi – sursele principale fiind fructele şi legumele proaspete –, să conțină alimente cu vitamina A – carne de pui şi de miel, salate de păpădie, spanac, morcovi –, şi cu vitamina C pătrunjel, kiwi, ardei gras, citrice. Dieta trebuie acompaniată, într-un mod echilibrat, de activitate fizică, în limita capacităţii fizice a suferindului.
Dietă în caz de greaţă şi vomă
Suferinzii de hepatită A se confruntă adesea cu senzaţia de greaţă. Ca să o evite, trebuie să mănânce fără a se forţa, doar în momentele în care le e cu adevărat foame şi indiferent de oră. Alimentele uscate, reci şi fade – piept de pui, pâine prăjită – sunt uşor de înghiţit, în timp ce alimentele condimentate şi calde pot aduce senzaţia de greaţă sau provoacă voma. Este important consumul de lichide, calde şi reci – dar nu în timpul mesei, ci între ele. Ceaiurile păstrate la frigider prezintă un risc mai scăzut de a declanşa greaţă. Suferindul va depista alimentele care îi fac rău, inclusiv cele cu mirosuri care le fac greaţă, şi le va evita.
Remedii împotriva gustului alterat
Nu este neobişnuit ca bolnavul să acuze un gust alterat. În cazul în care carnea are gust amar, suferindul poate încerca, în schimb, peşte, fasole cu carne, brânză slabă, iaurt, ouă. Carnea roşie şi carnea de pui pot fi mâncate reci sau la temperatura camerei.
Trucuri pentru a stimula pofta de mâncare
Pentru a combate lipsa de apetit, soluţia este de a mânca porţii mai mici, mai des. De asemenea, pe parcursul unei mese, gusturile trebuie variate – amar, sărat, dulceag, acru –, pentru a stimula pofta de mâncare. Se recomandă o cană cu lapte la una din mese, sucuri proaspete de fructe, băuturi din soia. Sunt bune supele sau ciorbele dense, bogate în vitamine.
Persoanele care suferă de greaţă puternică şi care au vărsături prezintă risc de deshidratare, de dezechilibru electrolitic, de încetinire a metabolismului şi de pierdere în greutate.
Când e nevoie de un nutriţionist
E nevoie ca bolnavul să apeleze la un nutriţionist dacă suferă de complicaţii ale bolii sau de alte afecţiuni precum diabetul – la fel şi dacă pierde în greutate, dacă suferă de diaree cronică, de retenţie de apă sau de pierdere a apetitului.
Soluţii contra diareii
Cei care se confruntă cu diaree pot opta pentru banane, orez. Pot încerca să înlocuiască piureul de cartofi cu piure de morcovi. Trebuie să bea multe lichide, inclusiv apă de orez, şi să alterneze mesele cu perioadele de odihnă.
Băuturi care stimulează apetitul
Prepară milkshake-uri, din lapte şi fructe. Iată câteva reţete:
Pune un sfert de cană (60 ml) de lapte praf într- un pahar cu lapte integral. Adaugă fructe, după gust – kiwi, căpşuni, mere –, puţină miere, amestecă bine la blender. Poţi adăuga în milkshake- ul preferat puţină îngheţată de casă.
O reţetă de milkshake cu multivitamine: o cană cu lapte, mere descojite, banane, caise, piersici, o lingură de îngheţată de vanilie. Amestecă totul bine la blender, până obţii un lichid gros.
Câtă grăsime ai voie
Există 2 tipuri de materii grase: lipidele saturate (animale, de care nu trebuie să abuzezi) și nesaturate (mai sănătoase, deci bune). La fiecare masă, ai voie să consumi o cantitate mică de grăsimi, adică 2-3 linguri. Asta include uleiul folosit la gătit, vinegretele, margarina și maioneza. Uleiurile vegetale bogate în acizi grași nesaturați Omega- 3 sunt cel de rapiță, de nuci, de soia, în timp ce uleiurile bogate în Omega-6 sunt cele de porumb, de măsline, de floarea-soarelui, de arahide. Variază tipurile de uleiuri sau amestecă-le, pentru a beneficia de cele 2 tipuri de acizi de tip Omega.
Regim alimentar complet în caz de hepatita A. Ce alimente alegi
- Legume şi fructe: Optează, zilnic, pentru cel puţin o legumă verde-închis şi o legumă portocalie. Dintre legumele verzi, poți alege broccoli, dovlecei, spanac, salată verde, iar dintre cele portocalii, morcovii, dovleacul, cartoful dulce. Pot fi preparate în supe, la cuptor, gratinate, crude, în salate.
- Cereale: fulgii de ovăz sunt uşor de preparat şi de digerat, la fel şi quinoa, meiul, orezul brun, hrişca. Consumă pâine din cereale integrale.
- Lactate: este important să bei 2 căni de lapte zilnic, pentru că reprezintă o sursă importantă de vitamina D. Dacă nu poţi bea lapte, alege-l pe cel de soia îmbogăţit cu calciu şi vitamina D. Sunt indicate iaurtul şi brânza de vaci degresate (cu 10-20% mai puţină grăsime). Mănâncă în cantităţi limitate brânză cu smântână sau creme de brânză, care au grăsimi mai multe şi aport caloric mai ridicat.
- Carne: consumă şi carne, dar şi substituţi vegetali de carne – adică, leguminoase sau tofu. Este suficient să mănânci zilnic 75 g de carne roșie, de pui sau de pește, o cană de leguminoase fierte sau 2 ouă, pentru a beneficia de porția necesară de proteine. Poți, de asemenea, combina sursele animale de proteine cu cele vegetale, împărțindu-le în porții mici, la fiecare masă. Dă prioritate cărnii slabe (vită, de mânzat, pui fără piele).
- Pește: se recomandă să consumi cel puțin 2 porții de pește pe săptămână, dând prioritate heringului, macroului, sardinelor, somonului și păstrăvului – surse excelente de acizi grași Omega-3.
Medicamente şi efecte secundare
Medicamentele prescrise în caz de hepatită pot da efecte secundare nedorite: oboseală, greaţă, vomă, diaree, lipsă de apetit, gust alterat. O persoană care nu poate mânca mult va alege la masă alimente cu conţinut mare de proteine şi cu aport caloric mai mare. Greaţa este adesea mai mare la persoanele care nu mănâncă suficient și este agravată de mirosurile de la bucătărie, de alimentele prăjite, condimentate, de oboseală sau de stres, de hidratare insuficientă sau de mirosul de tutun.
Citește și:
