Stres de trei miliarde de euro la locurile de muncă franceze
Această anchetă - efectuată în comun de Institutul naţional al cercetării şi securităţii /INRS/ şi Şcoala naţională de arte şi meserii - a coroborat date macroeconomice, provenite din contabilitatea naţională şi din conturi ale sănătăţii publice, şi studii epidemiologice vizând o populaţie activă de 27,8 milioane de persoane, propunându-şi obiectivul de a "evalua costul social al stresului la locul de muncă la scară naţională".
Potrivit autorilor, "cifrele reale sunt însă mult superioare" pentru că unele tipuri de stres sau patologii nu au fost incluse în analiză. Astfel, studiul nu a luat în calcul decât "un singur factor de stres - situaţia muncii tensionate, definită prin combinarea unei forţe de presiune suferite, sarcini efectuate în cadenţă rapidă şi termene strânse, cu absenţa autonomiei în realizarea muncii".Or, acest factor reprezintă mai puţin de o treime a situaţiilor de muncă foarte stresante. În absenţa datelor suficient stabilite, alţi factori de stres importanţi precum lipsa de sprijin social sau absenţa recunoaşterii nu au fost incluşi în acest studiu, subliniază ei.
La fel, "printre patologiile legate de stres", autorii "nu le-au reţinut decât pe acelea care au constituit obiectul a numeroase studii: maladiile cardiovasculare, depresia şi unele tulburări musculo-scheletice".
În Franţa, dezbaterea asupra stresului la locul de muncă a fost relansată în 2009 după un val de sinucideri la France Telecom. La sfârşitul lunii decembrie, 80.000 dintre cei 102.000 salariaţi ai grupului au răspuns unui chestionar despre stres, confirmând o profundă indispoziţie în cadrul întreprinderii, precizează Agerpres.
