Toni Grecu: «Sper să nu pună Guvernul impozit şi pe râs»
Ce vă distrează pe platoul de filmare?
Toni Grecu: Sunt multe întâmplări care mă fac să râd în timpul filmărilor. În primul rând este vorba despre improvizaţiile voluntare sau involuntare, apoi de unele personaje extrem de comice în opinia mea, cum ar fi perechea formată din Vadim (Dragoş Stoica) şi secretara lui bătrână şi obsedată de Ion Iliescu, jucată de Jojo. Apoi scenele în care apare Gigi Becali (Dragoş Stoica) alături de oaia Virginia sau interviurile lui Sorin Ovidiu Bălan. Foarte distractivă este şi Aniela Petreanu atunci când o imită, de fapt o recrează în cheie parodică pe Bianca Drăguşanu.
Aveţi o rubrică anume care vă este dragă?
Ar fi imposibil să spun că-mi place o rubrică în detrimentul alteia. Risc să fiu subiectiv. Dintr-un anumit punct de vedere, îmi place rubrica cu invitaţii reali care intră în relaţie cu personajele emisiunii. Au fost câteva momente foarte comice şi mă refer aici la Silviu Prigoană cu Mircea Dinescu (Dragoş Stoica), Călin Goia de la Voltaj alături de secretara lui Vadim (Jojo) sau Victor Ponta în relaţie cu Ion Iliescu (Dragoş Stoica), Emil Boc (Claudiu Maier) şi Fidel Castro (Cristian Martin). Din câte ştiu eu, doar la „Serviciul Român de Comedie" se realizează acest tip de interviu interactiv. Aceasta este marca emisiunii.
În bilanţul de sfârşit de an, care aţi spune că a fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat pentru show?
S-au întâmplat mai multe lucruri pozitive în acest an. În primul rând, faptul că am performat bine şi în cel de-al treilea sezon al emisiunii, ocupând poziţia de lider de piaţă pe tronsonul nostru orar. Apoi, faptul că avem o echipă din care fac parte actori de comedie de mare talent - şi-l pun în primul rând aici pe Dragoş Stoica, apoi pe Jojo, Claudiu Maier, Aniela Petreanu, Valentin Darie şi toţi ceilalţi colegi ai noştri, fără excepţie. Un alt lucru important este lansarea pe internet a câtorva cântece-parodii care au mare succes la public şi mă refer în special la „Imnul Crizei - KK Maka", ce a ajuns la peste cinci milioane de accesări în cele patru luni de când este postat pe YouTube. Lucruri neplăcute au mai fost, dar nu-mi vine să le trec în revistă aici fiindcă n-au contat hotărâtor în ecuaţia emisiunii. Neplăcerile lipsesc doar în Paradis. Fără ele n-am şti să apreciem lucrurile bune care ni se întâmplă.
Dar un bilanţ al României cum ar suna?
Agitaţie, sărăcie, incompetenţă, mediocritate şi multă comedie. Aşa văd eu în câteva cuvinte viaţa publică românească. Pe toate planurile. Doamne ajută să ne păstrăm hazul. România rămâne aceeaşi ţară tristă plină de umor. Sper să nu pună Guvernul impozit şi pe râs, că ne-ar termina pe toţi. Câtă vreme mai putem râde gratis de prostiile care se întâmplă în jurul nostru, fie că vin dinspre politică, fie dinspre lumea mondenă sau de oriunde, înseamnă că nu-i totul pierdut.
