Turism de-o zi la Comana - FOTO/VIDEO
Mica deltă din judeţul Giurgiu, situată la numai 35 de kilometri de Bucureşti, este o variantă simplă pentru cei care vor să scape puţin de tumultul oraşului şi să se bucure de natură. Păduri întinse prin care te rătăceşti uşor, o baltă cu stuf şi luciri eminesciene şi o mănăstire veche de aproape şase secole sunt tentaţiile care te atrag la Comana.
Puţini sunt cei care-şi propun să poposească mai mult de o zi în Comana. Acolo nu există spaţii de cazare, restaurante, bistrouri. Dar pentru cei care preferă să facă un fel de „turism cu ziua" e un loc excelent.
Aranjează-ţi singur concediul. Accesează Click Servicii!
O vizită la bătrâna mănăstire, drumeţii prin pădure, o plimbare cu luntrea pe canalele înguste ale Bălţii Comana, căutarea bujorului românesc sau a speciei rare de ghimpe, toate aceste lucruri interesante rămân în memoria celor care vizitează zona.
Pe-un picior de plai...
Comana se află la o distanţă de 35 de kilometri de Bucureşti şi la 44 de kilometri de Giurgiu. Comuna are în componenţă cinci sate: Comana, Grădiştea, Fălăştoaca, Vlad Ţepeş şi Budeni. Grădiştea este primul sat care-ţi iese în cale când vii dinspre Bucureşti.
Vezi aici mai multe imagini din Parcul Natural Comana
Ca orice sat de câmpie, este construit circular: toate uliţele, oricât de întortocheate ar fi, devin, la un moment dat, perpendiculare pe şoseaua principală. În centrul aşezării, un indicator dă de veste că, spre dreapta, intri deja în Parcul Natural Comana. În zare încep să se ivească pădurile care odinioară formau vestitele întinderi ale Codrilor Vlăsiei.
Astăzi, Parcul Natural Comana, cu o suprafaţă de 25.000 de hectare, cuprinde rezervaţiile Pădurea Oloaga-Grădinari (rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Ruscus aculeatus, adică ghimpele), Pădurea Padina Tătarului (unde se află specia protejată de bujor românesc) şi Balta Comana. Un pod de fier, pe sub care trec liniştite apele Neajlovului, face intrarea în sat. O şosea asfaltată te duce în partea de sud-est a localităţii, la marginea căreia începe propriu-zis Parcul Natural Comana.
Fântâna cu nuc
La marginea pădurii, acolo unde se opreşte drumul asfaltat, o barieră din fier opreşte trecerea. În zilele când turiştii cu grătare îşi fac semnalată prezenţa, un reprezentant al administraţiei Parcului taie bilete de intrare: 12 lei/maşină şi 2 lei/persoană. Dacă nu este parcurs în grabă, drumul prin pădure face toţi banii. Poţi trece pe sub umbra deasă a unor specii rare de stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, frasin, ulm.
În dreapta începe împărăţia cu stuf a bălţii. După un kilometru de mers se deschide o poieniţă largă, denumită „Fântâna cu nuc". Acolo e locul „amenajat" pentru turiştii care vor să încingă un grătar. De sub coama unui dâmb, un izvor a fost captat într-o ţeavă de scurgere zidită într-un perete.
Aceasta este fântâna, iar nucul e un trunchi bătrân, uscat şi găunos, cu trei braţe năpădite de muşchi, aşezat în mijlocul poieniţei. În jurul său, câteva mese de lemn şi câteva băncuţe asigură „confortul locativ" al picnicului. Atenţie, însă: spre seară, cohorte veninoase de ţânţari aproape invizibili te năpădesc cu pofte vampirice à la Dracula.
Ai vizitat Comana? Intră pe forum şi povesteşte impresiile de călătorie!
De la Fântâna cu nuc, câteva sute de metri mai în faţă, se ajunge la cabana de vânătoare a Ocolului Silvic Comana. Cabana are cinci camere (trei cu baie proprie şi două cu baie comună), o bucătărie şi o sufragerie. O cameră se poate închiria cu 104 lei, iar toată cabana - cu 640 lei, însă numai cu rezervări făcute la Direcţia Silvică Giurgiu.
În faţa cabanei, pe o poiană îngrijită, se află două chioşcuri acoperite cu stuf şi şindrilă, cu iluminat nocturn şi mese rotunde. Pe pajiştea verde care dă spre marginea stufului se plimbă nestingheriţi iepuri de casă, găini şi bibilici.
Păsările zboară în voie pe baltă
La iazul de platină
Un ponton de lemn lung de aproape 100 de metri face pârtie prin pădurea de stuf şi te scoate la un ochi de apă limpede, la marginea căruia un alt foişor poate fi loc de servit masa sau de răgaz. Patru bărci uşoare de lemn văluresc încet, legate cu lanţ şi lacăt de ponton. Lângă ele, o broască-ţestoasă cât palma face acrobaţii subacvatice.
Citeşte şi:
Enisala Safari Village, vacanţă exotică în România - FOTO/VIDEO
Neamţ, călătorie prin ţinutul mănăstirilor - FOTO
Turism pe urmele masonilor de altădată - FOTO
Maramureş, locul unde oamenii au oprit timpul - FOTO
Avrig, paradisul pierdut al baronului von Brukenthal - VIDEO
Umbra unui erete de stuf, care aproape taie apa, o face să-şi pună repede mâl în cap şi să se ascundă în brădiş. Ca să poţi intra cu barca prin labirintul de canale, trebuie musai să închiriezi un ghid de la administraţia Parcului, cu 23 de euro/zi pentru grupuri de cel puţin trei persoane. Datorită bogăţiei foarte mari de specii, în numeroase tratate de specialitate, Balta Comana e descrisă ca fiind a treia deltă din România, după Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei.
ACCES. Dinspre Bucureşti, în Comana se poate ajunge pe DN5, prin Adunaţii Copăceni - Călugăreni, apoi pe Drumul Judeţean 411, prin Brănistari - Budeni. O altă variantă este Bucureşti - Jilava - 1 Decembrie - Adunaţii Copăceni - Varlaam - Mogoşeşti - Grădiştea - Comana.
ATRACŢII. Balta Comana găzduieşte 151 de specii de păsări şi 19 specii de peşti, din care două, ţigănuşul şi cleanul de Comana, se găsesc doar în acest areal natural. Tot aici cresc arbori seculari, în special stejari, declaraţi monument al naturii.
ACTIVITĂŢI. Drumeţii, plimbări cu barca, tabere de creaţie (învăţarea meşteşugurilor tradiţionale), pescuit, cicloturism, plimbări cu barca şi cu atelaje, observarea animalelor.
INFORMAŢII. Mai multe detalii despre Parcul Natural şi despre balta Comana găsiţi pe http://www.comanaparc.ro/ şi http://www.manastireacomana.ro.
