Asigurarea casei acoperă doar trei riscuri

Asigurarea obligatorie a locuinţei nu protejează asiguraţii decât împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren ceea ce înseamnă că cei care nu încheie şi o poliţă facultativă rămân expuşi la multe riscuri. Alexandra Popa, specialistul Click!, ne spune azi care sunt limitele asigurării obligatorie.

Casele inundate pot fi asigurate după reparaţii

Casele care sunt amplasate în zonele cu risc ridicat de inundaţii cad sub incidenţa legii asigurărilor obligatorii, chiar dacă ani la rând au fost spulberate de puhoiul de ape. Poliţa opţională nu permite asigurarea acestora.

 Preşedintele CSA, Angela Toncescu, a ţinut să adauge de asemenea că locuinţele care sunt deja afectate de inundaţii, cum este situaţia din prezent, nu vor putea fi asigurare decât în momentul în care se vor efectua lucrările de reparaţii/construcţie.

„Acestea trebuie să redevină iarăşi case, să ajungă cel puţin la nivelul de dinainte de producerea pagubelor", potrivit Angelei Toncescu.

Clădirile cu bulină roşie au nevoie de consolidare

 Reprezentanţii PAID, compania care emite poliţele obligatorii, spun că nu pot fi asigurate nici clădirile care sunt încadrate în gradul I de risc seismic. „Acestea vor putea fi asigurate numai după ce se vor efectua lucrările de consolidare aferente.

Nu poţi să obligi o societate să asigure ceva ce reprezintă un risc iminent", a declarat Marius Bulugea, preşedinte şi director general PAID.

„Pentru acestea există fonduri speciale alocate de Guvern, destinate consolidării cldirilor în vederea încadrării lor ulterioare într-un grad seismic corespunzător", a precizat Mihai Capra, secretar de stat în cadrul Ministerului de Administraţie şi Internelor (MAI).

 Locuinţele care nu sunt autorizate nu pot fi asigurate prin poliţa obligatorie.

 Nu se poate verifica fiecare locuinţă în parte, având în vedere că sunt 8,3 milioane la nivel naţional, însă trebuie avut în vedere că la început se completează un formular pe propria răspundere.

Dacă se produce o daună şi se constată că informaţiile declarate în momentul încheierii poliţei sunt false, asigurătorul poate alege să nu despăgubească.

Cum să evităm plata amenzilor?

Lista construcţiilor cu destinaţia de locuinţă e centralizată de PAID, pe baza datelor furnizate de primării. Ulterior, PAID transmite lunar primăriilor locuinţele care nu figurează cu o asigurare încheiată, urmând ca acestea să trimită notificări proprietarilor care nu au încheiat o asigurare.

Amenzile pe care le riscă proprietarii neasiguraţi pornesc de la 100 lei şi pot ajunge la 500 lei. „Nu există nici un criteriu prin care se aplică o amendă unui anumit asigurat. Acest aspect rămâne la latitudinea primăriilor. Ele decid ce sume se dau sau nu", a afirmat Bulugea.

 Există posibilitatea ca primăriile să-i ierte pe asiguraţi în cazul în care nu figurează cu o asigurare obligatorie. „În caz de dezastru, nu va veni nimeni să-i ajute, nu le va da primarul bani pentru reparaţii", a concluzionat Bulugea.

Asigurarea se poate moşteni de la vânzător

În cazul în care o persoană cumpără o locuinţă care este deja protejată printr-o asigurare obligatorie, nu trebuie să încheie una nouă.

Acesta trebuie însă să verifice dacă există o astfel de poliţă valabilă, în acest caz trebuind să anunţe asiguratorul emitent pentru a actualiza datele poliţei, în termen de 30 zile lucrătoare de la autentificarea actului de proprietate. În situaţia în care acest termen este depăşit, poliţa este anulată, iar noul proprietar nu mai are dreptul la despăgubiri în baza acelei asigurări.

Poliţa facultativă, de cinci ori mai scumpă

Proprietarii de locuinţe care au deja o asigurare vor fi obligaţi şi ei sa încheie o poliţă obligatorie, în maximum şase luni. Asigurarea obligatorie acoperă numai trei riscuri: inundaţiile, cutremurul şi alunecările de teren. Sunt excluse riscuri cum ar fi incendiul (cel mai des întâlnit), explozia şi altele, pentru care proprietarul care vrea să le acopere trebuie să încheie o poliţă facultativă.

 O asigurare facultativă pentru o locuinţă care valorează 90.000 de euro, cu bunuri de 10.000 de euro, construită în 1980 şi situată în Bucureşti, costă între 100 de euro pe an (la Groupama) şi 203 euro pe an (la Allianz-Ţiriac), potrivit site-ului asiguratorii.ro.

 La Uniqa o astfel de asigurare costă 102 euro/an, la Omniasig - 108 euro, la Astra - 124 euro, la Euroins - 132 euro, la Ardaf - 133 euro, iar la BCR Asigurări - 169 euro.

Inundaţiile provocate de vecini nu sunt acoperite

Specialistul Click!, Alexandra Popa, ne explicî azi care este diferenţa între o asigurare a locuinţei obligatorie, şi una facultativă.

Cei care doresc să beneficieze de o acoperire mai cuprinzătoare, trebuie să apeleze la o asigurare de locuinţă facultativă, în completarea celei obligatorii. Datele furnizate de CSA relevă faptul că în cazul unei locuinţe evaluate la 40.000 euro, prima de asigurare medie suportată este de 48 euro.

„Trebuie ştiut însă că dacă o daună este rezultatul unei inundaţii provocate de un vecin, acest tip de risc nu este acoperit prin poliţa de asigurare obligatorie. Poliţa obligatorie are un puternic caracter social, prin acoperirea doar a celor trei riscuri de catastrofă naturală", a atras atenţia Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Poliţa obligatorie acoperă doar pagubele provocate de dezastrele naturale: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Cea facultativă oferă protecţia împotriva unei game mult mai extinse de riscuri, cum ar fi incendii, explozii, furt, căderea accidentală a unor corpuri sau avarierea instalaţiilor electrice, electronice şi electrocasnice.

Asigurările obligatorii vor fi primele luate în calcul la momentul despăgubirii, dacă se produce unul dintre cele 3 riscuri.

„Aceasta va funcţiona ca un fel de franşiză de 10.000 euro, respectiv 20.000 de euro pentru poliţa facultativă. Pentru plăţile peste aceste praguri se va apela la poliţa facultativă", potrivit reprezentanţilor PAID, compania care emite poliţele.