Bărbaţii iau mai repede permisul de conducere
Majoritatea noilor conducători auto au vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani. Astfel, peste 22.700 de şoferi care şi-au obţinut permisele în primele trei luni ale anului se încadrează în această categorie de vârstă. Alte aproximativ 20.000 de persoane, care au obţinut carnetele de conducere în acelaşi interval de timp, au vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani, iar 144 între 51 şi 70 de ani.
Bărbaţii obţin carnetul auto, în medie, la vârsta de 19 ani şi 8 luni, în timp ce femeile iau permisul la vârsta de 20 de ani şi 6 luni. „În general, băieţii trec mai uşor peste emoţii la proba practică, dar procentajul de promovare la proba teoretică este mai mare în cazul fetelor", a declarat Cornel Lipă, preşedintele Sindicatului Naţional al Instructorilor Auto din România.
Potrivit statisticilor, femeile exersează cu patru ore mai mult decât bărbaţii la traseu, înaintea examenului final. În ultima perioadă, aproximativ o cincime dintre candidaţii care se simt nepregătiţi cer ore suplimentare de pregătire practică.
Teleormănenii, cei mai buni la traseu
Bacăul, Clujul şi Iaşiul sunt judeţele cu cea mai bună promovabilitate la proba teoretică a examenului de conducere - 57, 37%, 56,12%, respectiv 54,17%. În schimb, teleormănenii, brăilenii şi doljenii îşi dovedesc aptitudinile la proba practică.
La traseu, în Teleorman au promovat 93,30% din cei 1.030 de candidaţi examinaţi, în Brăila 90,49% din 1.367 de persoane, iar în Dolj 88,55% din 2.883 de candidaţi. Judeţul Iaşi se află pe ultimul loc la numărul de permise obţinute. Astfel, din 4.664 de candidaţi, doar 39, 60% au trecut de proba practică. Capitala are cu aproape 56% mai mulţi şoferi decât anul trecut, la examen prezentându-se 8.444 de candidaţi.
Examenul este mai dificil
Cursurile şcolilor de şoferi durează minimum cinci săptămâni, în care trebuie efectuate 30 de ore de practică şi 24 de ore de cursuri legislative. După fiecare curs de legislaţie, elevii pot simula, acolo unde condiţiile tehnice permit, examinarea teoretică pe calculator. Abia după ce au trecut de aceste teste, candidaţii merg la examenul final. Proba practică este considerată cea mai grea, pentru că examinatorii ţin cont, în cele 15-20 de minute acordate „traseului", de toate manevrele executate.
Mai puţini candidaţi
Recesiunea prin care trece România a influenţat şi numărul de persoane care solicită şcolarizarea în vederea obţinerii permisului de conducere. Cornel Lipă, preşedintele Sindicatului Naţional al Instructorilor Auto din România, a explicat, pentru „Adevărul", că „în ultima perioadă s-a înregistrat, într-adevăr, o scădere a cererilor pentru efectuarea orelor de instructaj la şcolile de şoferi, în condiţiile în care preţurile nu au crescut". Acest fapt are şi o consecinţă pozitivă asupra traficului, anul acesta înregistrându-se o scădere a accidentelor de care se fac vinovaţi şoferii neexperimentaţi.
37 de morţi din vina începătorilor
Rapoartele poliţiei rutiere arată că, în primele patru luni ale acestui an, şoferii începători sunt vinovaţi de 183 de accidente grave, soldate cu 37 de morţi şi 199 de răniţi grav. În comparaţie, în perioada similară a anului 2009 s-au înregistrat 239 de accidente grave, cu 58 de persoane decedate şi 241 rănite grav, din vina conducătorilor auto fără experienţă. Şeful Serviciului Evaluare şi Cooperare Interinstituţională din Direcţia Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Costin Tătuc, spune că scăderea numărului accidentelor rutiere produse de şoferii începători se datorează în mare măsură activităţilor de prevenire.
„Noi le prezentăm tinerilor care sunt urmările teribilismului, mai ales că sunt mulţi începători care nu vor să expună «lămâia» sau «mămăliga», din prea mult orgoliu. Totodată a crescut foarte mult şi calitatea pregătirii în şcolile de şoferi", a spus Tătuc.
Şoferii agresivi sunt cei mai slabi
Absolut toţi conducătorii auto fac aceleaşi greşeli şi trec prin aceleaşi emoţii la examenele pentru obţinerea permisului. Unii dintre ei însă, în momentul în care se văd şoferi, încep să „îşi arate adevărata valoare". Astfel, scârţâiturile de roţi, flash-urile, claxoanele la culoarea galbenă a semaforului, neacordarea priorităţii şi depăşirile periculoase le intră în reflex. Cornel Lipă atrage atenţia că această atitudine duce la deteriorarea siguranţei traficului.„Un şofer începător ia mai greu decizii, demarează mai greu, depăşeşte obstacole mai greu. Ar fi mai elegant ca şoferii cu experienţă să fie mai îngăduitori cu cei care poartă semnul începătorului, pentru că toţi au trecut prin această experienţă. De fapt, şoferii cei mai agresivi sunt şi cei mai slabi.
Un conducător auto care stăpâneşte bine şofatul nu dă flash-uri, nu claxonează la culoarea galbenă a semaforului un începător sau o maşină de şcoală care se află înaintea sa în coloană, pentru că în cele mai multe cazuri acestuia i se opreşte maşina şi inevitabil blochează traficul", conchide Lipă. Poliţiştii spun însă că toţi şoferii pot fi imprudenţi şi iresponsabili în anumite condiţii. „Important este ca participanţii la trafic mai experimentaţi să dea dovadă de înţelegere faţă de şoferii începători, pentru că şi ei au trecut, cândva, prin aceleaşi emoţii", spune comisarul-şef Costin Tătuc.
Bucureştenii, mai bine pregătiţi
Poliţiştii şi instructorii auto admit că traficul intens din Capitală influenţează stilul de condus al viitorilor şoferi încă de la început. Cursanţii bucureşteni sunt aruncaţi practic în trafic şi obişnuiţi să se descurce în condiţii mai dificile decât cei din oraşele mai mici şi mai puţin aglomerate.