Daniel Pancu: «Sunt ca un vultur!»

La 32 de ani, Daniel Pancu îşi mai încearcă o dată şansa în străinătate, la ŢSKA Sofia, unde e antrenat de Ioan Andone şi de Iulian Mihăescu, şi îl are coechipier pe Florentin Petre, alături de care a jucat şi la Terek Groznîi. Fostul rapidist a rămas acelaşi tip deschis şi cu umor.

Citeşte şi

Pancu este lăudat de presa bulgară

Daniel Pancu: «Copos mi-a furat banii!»

Daniel Pancu, coleg cu Florentin Petre la ŢSKA Sofia

Florentin Petre zboară cu 270 km/h!

Florentin Petre e îndrăgostit lulea de un fost "iepuraş" Playboy

Click!: Pancone, cum te înţelegi cu bulgarii?

Daniel Pancu: N-am avut nici o problemă cu ei. Doar o dată, stăteam în cantonament cu un puştan şi seara l-am întrebat dacă pot să sting lumina.

El dă din cap că nu. Mă şi gândeam „Lu' ăsta i s-a urât cu binele?". Pe urmă mi-a zis Petre că ei când dau din cap în dreapta şi-n stânga înseamnă „da".

Nu ţi-e dor de Copos?

Ba da, îl visez în fiecare noapte. Visez că-mi dă datoria (râde).

Ai uitat de „Panco italiano", de „Ronaldo din Giuleşti"?

Eşti nebun, cum să uit? Rapidul e casa mea. Când am aterizat în Giuleşti şi m-am uitat în vestiar, i-am văzut pe Mircea Lucescu, pe Lupu, pe Sabău, mi-am zis în gând: „Pancule, ai ajuns şi tu fotbalist!".

Nu ţi-era frică de Lupu?

Nu, de ce să-mi fie? Doar la antrenamente, mă enerva că avea crosele alea în loc de picioare, nu aveai cum să îi iei mingea. Ce fotbalist! După ce petrecea o noapte, juca a doua zi perfect.

Nu puteai să-i zici nimic, doar nea Mircea îi mai dădea câte una după cap înainte de meci, ca să-l ambiţioneze.

Iencsi ţi-a devenit naş de curând...

Mi-e greu să-i zic „Naşu", dar nici el n-are pretenţii absurde (râde). Vorba aia, am împărţit aceeaşi pâine în cantonamente atâţia ani...

Când erai mic aveai vreo poreclă?

Da, mi se spunea "Borât". Într-o zi am mâncat nişte lapte cu tăiţei, cum se făcea la noi. Am fugit afară şi m-am apucat să mă învârt pe o bară, mă credeam Nadia Comăneci. Mi s-a făcut rău şi am vomitat.

Erai şmecher în cartier?

Am dat şi eu un pumn la viaţa mea, dar n-am fost bătăuş. Mai mult îmi plăceau clinciurile din teren.

Care a fost cel mai „simpatic" adversar?

Mirel Rădoi. De câte ori jucam contra lui, aveam o „atracţie" unul faţă de celălalt.

Dacă ai fi vrut, aţi fi fost coechipieri la Steaua...

N-aveam ce să caut eu în Ghencea. Dar atunci mi-am dat seama că Gigi chiar se pricepe la fotbalişti.

Pe băiatul tău îl dai la fotbal?

Ai văzut tu să iasă fotbalist dintr-un alt fotbalist? Mai rar... Doar Patrick al lui Florentin Petre dă semne că ar fi mai bun ca taică-său (râde).

Te uiţi la desene cu David Gabriel, băiatul tău?

Normal. Alea cu Popeye sunt favoritele mele.

Îţi place spanacul?

Mai mult pastele. Să mănânci quatro formaggi făcute de mine...

O cină romantică sau o bere cu băieţii?

O bere-două cu băieţii.

Zi-ne un banc cu moldoveni.

Cum recunoşti mirele la o nuntă de moldoveni? Are treningul cel mai nou.

Dintre fotbaliştii de azi e vreunul care seamănă cu tine ca stil de joc?

Cum să nu? E ăla... cum îi zice... Javier Zanetti. (izbucneşte în râs).

Te simţi la fel de puternic ca el?

Mă simt ca un vultur. Sunt un prădător de rasă atunci când scap de acasă. Ce-i drept, mai rar în ultimul timp.