Aproximativ 30% dintre bărbaţii din toată lumea sunt circumcişi

Circumcizia masculină este îndepărtarea chirurgicală, parţială sau totală, a prepuţului, pielea încreţită care acoperă glandul penisului. Cuvântul „circumcizie” provine din latinescul coedere, care înseamnă „a tăia”.

Deşi această practică este foarte veche, circumcizia este o lege religioasă pentru cei care practică iudaismul sau care trăiesc potrivit canoanelor culturii islamice. Este de asemenea o cerinţă a bisericii creştine ortodoxe răsăritene din Africa.

În conformitate cu datele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aproximativ 30% din bărbaţii din toată lumea sunt circumcişi. În acelaşi timp, prepuţul uman este o zonă erogenă sensibilă, foarte vascularizată şi inervată. Logic ar fi ca îndepărtarea prepuţului să afecteze funcţia de plăcere sexuală, totuşi există la fel de multe studii atât pro, cât şi contra circumciziei.

În anul 2008, Centers for Diseases Control( Centrul de prevenire şi controlul bolilor) din SUA a citat dovezi potrivit cărora circumcizia masculină reduce în mod semnificativ riscul de îmbolnăvire cu HIV şi în acelaşi timp a subliniat în mod clar că procedura oferă protecţie doar parţială şi nu ar trebui să înlocuiască alte intervenţii despre care se ştie că previn transmiterea maladiei SIDA.

Diferenţele în perceperea plăcerii sunt prea mici între bărbaţii circumcişi şi cei necircumcişi

Cu toate acestea, o mulţime de dovezi circumstanţiale critică practicarea “celei mai sălbatice tăieri”, aşa cum o numesc mulţi. Amintind că un bărbat cu organele genitale intacte deţine mii de receptori ai pipăitului şi alte terminaţii nervoase extrem de erogene, s-ar părea că aceşti producători de plăcere ar fi pierduţi în urma circumciziei

„Trăgând o linie finală se poate concluziona că plăcerea sexuală rămâne o experienţă foarte subiectivă din punct de vedere emoţional, fizic, psihologic, ba chiar şi spiritual”, a spus Eve Marx în cartea sa „101 lucruri inedite despre sex”.