Băutura alcoolică preferată a dacilor și geților: „Le plăcea la nebunie”. Se consumă și în zilele noastre

Există dovezi clare că vinul era băutura des consumată de geți și daci. Există și o legendă în acest sens. Se spune că Burebista (82-44 î.Hr) ar fi ars viile din regatul dacic deoarece strămoșii noștri căzuseră în patima vinului, iar marele rege a vrut prin această măsură extremă să elimine acest viciu, pentru a-și transforma oamenii în luptători mai buni, scrie adevărul.ro. 

Vinul dulce era des consumat de daci 

 O serie de mărturii păstrate până în prezent vorbesc despre modul în care „se împăcau” strămoşii noştri cu consumul băuturilor.„Dacii beau vinul local, pe care dădeau vreo 0,54 de denari litrul, şi de import «vin dulce» – «merum», care costa 2 denari litrul, (preţuri de prin anii 160 d.H.). Nu era scump, după câte tezaure s–au descoperit. Cantitatea mare de cioburi provenite de la amforele de vin, găsite în cetăţile dacice, printre care şi cele de la Bacău, Tamasidava şi Zargidava, au arătat că dacilor le plăcea la nebunie vinurile de import.

„Că Geto-Dacii au fost din cele mai vechi timpuri băutori de vin, întocmai ca şi Celţii, chiar atunci când nu l-au avut la ei în ţară, ne stau mărturie amforele de vin grecesc, de là Thasos, Rhodos şi Cnidos, găsite pretutindeni în părţile noastre, până în creierii munţilor şi povestea banchetului dat de Dromichaites lui Lysimachos, la Diodor XXI, 12. Întocmai ca şi Celţii, care în vremea preromană încă nu ştiau să cultive viţa de vie în regiunile lor friguroase şi de aceea beau exclusiv vin italian sau cel mult massaliot, şi anume curat, neîndoit cu apă, tot aşa la Dunăre nu e aşezare getică din epoca La Tène unde să nu găsim numeroase resturi de amfore greceşti şi pontice, dovadă peremptorie a consumării vinului grecesc la strămoşii noştri”, afirma istoricul Vasile Pârvan, în volumul Getica - o protoistorie a Daciei.

„În Cioroiul Nou (Dolj), pe vremea stăpânirii romane în orăşelul Statio Aquensis, locuitorii i-au ridicat lui Bacchus o statuie din marmură, iar la Sucidava (Celei), un bărbat a pus chiar să i se scrie pe rama unei oglinzi «Da vinum», adică «Dă-mi să beau!»“, prezintă Eugen Şendrea.  

Dacii consumat așa-numitul "mied" 

Un alt fapt este sigur: dacii consumau o altă băutură, așa-numitul mied sau „vin de miere”, ultima fiind, însă o denumire nepotrivită, eronată. Miedul este o băutură alcoolică, cu o tărie ce variază între 5-20%, făcută numai din miere şi apă, considerată „băutura zeilor”, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună.

Nu era o licoare specifică doar dacilor, ea fiind savurată i de vikingi, dar și de mayași, egipteni și alte popoare antice, pentru că era socotită foarte benefică. Miedul este cea mai veche băutură fermentată, apărută cu mult înaintea celor din viță de vie, cereale sau fructe. Unii spun că ar fi originar din Babilon, fiind cunoscut de acum 4000 de ani. După alte cercetări, vechimea acestei băuturi ar avea 6.000 de ani, provenind, de fapt, din India. mai scrie sursa citată.

Legendă privind cultura de vin 

Una dintre cele mai cunoscute legende privind cultura de vin şi locuitorii Daciei a fost cea în care regele Burebista, necăjit că supuşii săi beau prea mult vin şi umblă mai mult beţi, a decis să ardă podgoriile de pe dealurile de astăzi ale Drăgăşaniului, dar şi din zona Murfatlarului. Episodul este descris de geograful Strabon, care precizează însă că adevăratul motiv ar fi fost de fapt unul strategic. Mai precis, multe populaţii migratoare erau atrase de viţa de vie îmbelşugată a Daciei şi arzând-o ar fi redus tentaţia. 

Ambele variante, cea a dacilor beţivi sau a viţei de vie tentante, au circulat de-a lungul secolelor. Finalitatea a fost aceeaşi: Burebista ar fi dat foc viţei de vin, care se găsea din belşug pe teritoriul Daciei. Dincolo de legendă istoricii, în special cei din Europa Vestică, susţin că în teritoriile Daciei şi prin extensie ale Traciei exista o tradiţie milenară a consumului de alcool. 

Citește întreg articolul pe adevărul.ro.