Ce legături a avut, de fapt, Alexandru Ioan Cuza cu masoneria. Dezvăluiri despre Unirea Principatelor

A făcut parte Alexandru Ioan Cuza masonerie? Ce rol a avut această organizație la Unirea Principatelor Române? Aceste întrebări rămân pline de mister, chiar și după un secol și jumătate de la acele evenimente.

La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești l-a ales pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei, iar în anul 1862 A.I Cuza a proclamat Unirea Principatelor.

Momentul istoric este învăluit și acum într-un mister care atrage multe întrebări din partea curioșilor. Privită cu suspiciune de marile puteri ale lumii, Unirea Prinpatelor Române a putut fi realizată doar cu sprijinul relațiilor francmasonilor și prin implicarea lor directă.

Se spune că această organizație a avut un rol important în privința înscăunării lui Alexandru Ioan Cuza, drept domn al Moldovei și al Țării Românești. Apoi, tot masonii l-ar fi dat jos după 7 ani.

A făcut parte din masonerie? Ce legătură exista între Cuza și această organizație

Istoricul Horia Nestorescu-Bălceşti, autorul celei mai cuprinzătoare lucrări despre masoneria română - „Enciclopedia Ilustrată a francmasoneriei din România“, el însuşi fiind maestru mason, a vorbit despre legătura masoneriei cu conducătorii României începând din perioada paşoptistă şi până astăzi.

Acesta a făcut câteva afirmații foarte interesante despre Domnitorul Cuza. Totodată, el amintește că toți cei din jurul omului care a înfăptuit România modernă erau masoni.

„Depinde de perioada pe care o ai în vedere. În perioada comunistă nu au fost masoni la conducerea ţării, iar masoneria nu a avut influenţă asupra liderilor. Dacă vorbim de perioada paşoptistă (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), masoneria a avut o influenţă foarte mare.

Şi dacă am admite, cum zic unii, că A. I. Cuza nu a fost mason, toţi cei din jurul lui, toţi miniştri lui, au fost masoni. Acest lucru poate fi dovedit cu acte, nefiind vorba de supoziţii”, spunea Horia Nestorescu-Bălceşti, într-un interviu pentru Adevărul.

„Nu sunt acte, există o scrisoare pe care mă zbat s-o găsesc”

Totodată, scriitorul explică că „nu sunt acte” care să dovedească că Alexandru Ioan Cuza a fost mason. Totuși, istoricul face referire la o scrisoare a mamei soției lui Principelui.

„Nu sunt acte, există o scrisoare pe care mă zbat s-o găsesc a mamei viitoarei sale soţii, doamna Elena. Îi scria maică-sa, înşirând calităţile viitorului ginere. Încheia cu următoarea propoziţie: <<Şi pe deasupra mai e şi mason>>. Deci era o calitate pe deasupra celorlalte calităţi.

Încă un element ce poate fi luat în considerare este că detronarea lui Cuza, ca şi a lui Bibescu, la 1848, s-a făcut cu mănuşi, adică o caleaşcă l-a condus până la graniţă, fără violenţă, fără obrăznicii. Mai ales că toţi, şi cei de lângă Cuza şi cei împotriva lui, erau masoni.

Pe de altă parte, imediat după moartea lui Cuza două loji din România au primit numele Cuza-Vodă sau Alexandru Ioan I. Nu-i dădeau numele lui Cuza unei loji, dacă el nu era mason. Astăzi e o nebunie întreagă, sunt loji numite Decebal, Mihai Viteazu sau Burebista”, a povestit istoricul Horia Nestorescu-Bălceşti.

Dezvăluiri de la Unirea Principatelor Române

Trebuie amintit că, la acea vreme, majoritatea boierilor care se declarau partizanii Unirii Moldovei cu Ţara Românească au făcut parte din Masonerie, deşi rolul acesteia a fost negat vehement, atât în epoca interbelică, dar mai cu seamă în perioada comunistă.

Pregătirea terenului pentru Mica Unire de la 1859 a început cu Revoluţia de la 1848, despre care se spune că ar fi prima mare manifestare masonică din istoria Ţărilor Române.

„Nu masoneria, ca organizaţie, a făcut Unirea, ci masonii din cele două Principate, cu ajutorul masonilor din Europa. Nu înseamnă că toţi cei care au fost unionişti au fost masoni, dar nu putem scrie istoria Unirii de la 1859 fără să amintim eforturile duse de Lojile masonice din Moldova şi din Ţara Românească, începînd cu Loja înfiinţată de Ionică Tăutu la Iaşi, în 1825, cu „Frăţia” lui Nicolae Bălcescu şi culminând cu cele trei Loji fondate de masonul francez Auguste Carance, la Iaşi, Bucureşti şi Galaţi, pentru a sprijini înfăptuirea Unirii. Sunt realităţi pe care nimeni nu le poate contesta”, preciza regretatul scriitor Olimpian Ungherea.

Masonii l-au pus. Tot ei l-au dat jos

Înfiinţarea celor trei Loji Masonice la Bucureşti, Iaşi şi Galaţi, ultima cu numele „Steaua Dunării”, a făcut ca pe 5 şi 24 ianuarie 1859 să fie ales ca Principe, la Iaşi şi la Bucureşti, colonelul Alexandru Ioan Cuza. Acesta se spune că era mason în cadrul Lojei „Steaua Dunării”. El a fost înscăunat cu numele Alexandru Ioan Întîiul.

Este interesant că peste ani, tot masonii au plănuit detronarea sa, deoarece se spune Alexandru Ioan Cuza devenise un Principe care abuza de putere. În anul 1862, acesta a intrat în conflict cu Francmasoneria. A fost înlăturat de la conducerea ţării în anul 1866.

„Alexandru Ioan Cuza era bănuit că se înţelesese în secret cu Curtea de la Petersburg să aducă pe tron pe ducele de Leuchtenberg, nepotul Ţarului Alexandru al II-lea. Acesta a fost unul dintre motivele răsturnării sale”, spunea istoricul Emilian Dobrescu

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!