De ce ai un copil-problemă? Comportamentul părinţilor, un factor esenţial

Copiii ai căror părinţi sunt stresaţi sau se ceartă în timpul copilăriei lor au mai multe şanse să devină copii-problemă. Ieşirile gălăgioase, neliniştea şi caracterul duşmănos ar putea fi toate legate de starea mentală a mamei în timpul perioadei de graviditate.

Un studiu care a examinat 404 cupluri până spre sfârşitul sarcinii şi când copilul lor avea 4, 14 şi 24 de luni a descoperit că părinţii stresaţi sau certăreţi sunt mai predispuşi să aibă primi-născuţi cu temperament dificil. Cercetătorii din universităţile Cambridge, Birmingham, New York şi Leiden din Olanda au arătat că riscul dezvoltării problemelor emoţionale ale copilului ar putea creşte atunci când stresul sau anxietatea la oricare dintre părinţi pe parcursul sarcinii sau a copilăriei sunt prezente. Pe deasupra, certurile părinţilor înainte de împlinirea a doi ani de viaţă ai copilului l-ar putea face, cel mai probabil, să fie nefericit sau prea ataşat de părinţi sau alte persoane, pe măsură ce creşte.

Efectele certurilor, vizibile după doi ani 

Toate familiile alese pentru studiu au fost ale unor părinţi care locuiau împreună, aveau pentru prima dată un copil, care se aştepta să fie sănătos, cu vieţi stabile şi fără boli mentale sau istoric de dependenţă. ”Rezultatele noastre arată asocieri consecvente între conflictul interparental şi comportamentul inadecvat al copilului”, au declarat cercetătorii conduşi de profesoara Claire Hughes de la ”Centrul de Cercetare Familială” de la Cambridge. Copii de doi ani s-au dovedit  a fi mai susceptibili la a fi îngrijoraţi, a plânge mult sau a se speria uşor, dacă părinţii lor se aflau în relaţii necorespunzătoare când erau prunci.

Hormonii de stres, transmisibili

Problemele părinţilor ar putea varia oriunde de la a fi nemulţumiţi ca stare generală până la a avea în mod regulat contradicţii aprinse. De asemenea, ar putea exista şi o ”propagare” a disputelor în sentimentele copilului, ceea ce duce la simţăminte de instabilitate sau lipsă de siguranţă emoţională. Substanţele chimice joacă şi ele un rol negativ în timpul sarcinii:  hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, pot trece de la mamele anxioase la făt. Dr. Sarah Foley de la ”Centrul de Cercetare Familială” Cambridge a adăugat: ”Trebuie să facem suportul antenatal mult mai incluziv şi să oferim mămicilor şi tăticilor instrumentele de care au nevoie pentru a comunica între ei şi pentru a-i pregăti mai bine pentru această tranziţie majoră de viaţă.”