Ei au sărbătorit Revelionul cu 13 zile întârziere! Cum au petrecut credincioșii ortodocși pe rit vechi

În timp ce majoritatea românilor au intrat în 2025 de aproape două săptămâni şi s-au săturat deja de muncă, există concetăţeni care încă se distrează şi îşi fac urări. Lipovenii, ucrainenii, sârbii au serbat ieri trecerea în 2025, la 13 zile distanţă de restul românilor. Este vorba de credincioşii ortodocşi de rit vechi.

Deşi majoritatea românilor celebrează Anul Nou pe 31 decembrie (n.r. după calendarul gregorian), pentru cei care respectă calendarul iulian, acest moment a avut loc în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie. Această diferenţă este dată de faptul că cel iulian este cu 13 zile în urmă faţă de cel gregorian, utilizat la nivel mondial.

Revelion cu bogăţie la Vatra Dornei

Călătorind prin frumuseţea nefinisată a munţilor din Bucovina, la 17 km de Vatra Dornei, dăm de comuna Saru Dornei. Aceasta este situată în Depresiunea Dornelor, la limita de vest a judeţului Suceava, în spatele masivului Călimani, de-a lungul râului Neagra, pârâului Sărişor şi a afluenţilor acestora. Zona este plină de pensiuni, unde de două zile petrecerile se ţin lanţ. Ne-a atras atenţia larma de la „Casa Brazilor”, unde 20 de persoane petreceau noaptea dintre ani.

„Sunt zile în care dăm totul deoparte şi doar ne distrăm, căci grijile vin neinvitate”, spune Alionte, un petrecăreţ în vervă. Românii adoră să petreacă, iar când o fac vor să fie belşug pe masă. Aşa şi aici, unde festinul a început cu aperitive, apoi a continuat „haosul” culinar.

„Au fost două feluri de ciorbe, de perişoare şi acră de purcel, cu zeamă de varză, a urmat felul principal, care de fapt a constat într-o avalanşă de propuneri, de la păstrăv la rulade cu carne, hribi sote şi cu smântână, cotlet de căprioară, pulpă de purcel şi desertul, tort de ciocolată. Atmosfera este întreţinută de formaţia Dorna Dorului şi totul s-a încheiat cum altfel decât cu focuri de artificii”, ne-a declarat reprezentantul pensiunii, Laurenţiu Lostun.

Atât s-a chiuit şi s-a dansat de parcă petrecăreţii ar fi încercat cu tot dinadinsul să alunge prin vervă toate îngrijorările care îi aşteaptă în noul an.

Krystyna petrece la Bucureşti cu dor de Odesa

La aproape 550 km distanţă, într-un bloc de pe o stradă oarecare din sectorul 3 al Capitalei, Krystyna Shatrovska povesteşte copiilor ei despre obiceiurile de acasă, de la Odesa.

Este de doi ani şi jumătate în România, este inima comunităţii de ucraineni, dar dorul de casă nu s-a ostoit niciodată, iar în astfel de zile gândul zboară departe, spre satul Ozeornoie, dar nimic nu va mai fi cum a fost.

„În seara de Revelion se fac două feluri de plăcintă. Una este cu făină arsă în cuptor şi nuci, iar cealaltă cu smântână, brânză de vacă sau oaie. Amândouă trebuie să aibă cel mai important, „noroace”. Acestea sunt figurine din lemn făcute manual, care să simbolizeze, o casă, o maşină şi neapărat un simbol al norocului, un beţişor simplu de lemn fără coajă. Important este că, spre deosebire de plăcinta cu răvaşe, aici fiecare trebuie să găsească ceva în desert”, spune Krystyna celor doi copii ai ei, Eleonora şi Matei.

Amintindu-şi de vremurile frumoase şi liniştite, ucraineanca spune că de pe masă nu trebuie să lipsească alt aliment specific acestei sărbători, coliva dulce, fără bomboane şi fără cruce, cu nuci, plină de fructe uscate. În plus, din acestea se face un compot care este amestecat când se face coliva cu arpacaşul care stă la baza acestui aliment.

Pe 14 ianuarie au sărbătorit şi Sfântul Vasile

În comuna Crăciuneşti din Suceava, Ludmila Hreniuc are fata răcită cobză, la pat cu febră, dar nu a putut rata petrecerea de sfârşit de an şi bucuria sărbătorii de Sfântul Vasile, prima zi a anului. „La noi în comunitate, unde suntem 80 la sută din comunitatea ucraineană, s-a petrecut ca întotdeauna: la ora 24.00 a ultimei nopţi a anului se merge „la legat”, adică se pune o fundiţă roşie la mână la cei care poartă numele Vasile.

Unde sunt fete de măritat se fură poarta, sau o bucată mică de lemn de lângă ea. În dimineaţa primei zile a noului an, adică pe 14 ianuarie, este tradiţia ca primul om care intră în casă să fie un bărbat”, ne-a povestit Ludmila Hreniuc.