Eşti viitoare sau proaspătă mămică? Ce drepturi ai la locul de muncă

Femeile gravide şi proaspetele mămici care încă alăptează au drepturi speciale la locul de muncă, iar legea nu poate fi încălcată de nici un angajator. Iar pentru ca lucrurile să fie şi mai clare, din 25 iunie a intrat în vigoare legea 154/2015 care aduce modificări şi îmbunătăţiri Ordonanţei de Urgentă 96, emise în 2003. Iată tot ce trebuie să ştii!

Concediul postnatal devine concediu de lăuzie

Legea modifică, în primul rând, anumiţi termeni şi expresii, clarificând anumite aspecte, iar în acest sens putem da ca exemplu concediul postnatal obligatoriu de 42 de zile care devine concediu de lăuzie de 42 de zile. Astfel, în noua lege, la articolul 2, litera g, este specificat termenul „Concediu de lăuzie obligatoriu”. Acesta este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durata totală de 126 de zile. 

Condiţiile şi programul de muncă, schimbate fără a afecta salariul

Dacă există aspecte care pot pune în pericol sănătatea şi securitatea gravidelor şi a mamelor, angajatorii sunt nevoiţi să ia măsuri adecvate. Astfel, vor trebui modificate temporar condiţiile şi/sau programul de muncă. În acest sens, angajatorii vor ţine cont de recomandările medicului de medicină a muncii sau a medicului de familie şi vor menţine veniturile salariatelor la acelaşi nivel. Dacă nu se pot modifica, din motive obiective, programul de muncă sau condiţiile de muncă, atunci femeia gravidă sau proaspăta mamă trebuie să fie repartizată pe un alt post. Dacă nici această variantă nu este posibilă, femeile pot intra în concediu de risc maternal. 

Indemnizaţie pentru concediul de risc maternal

Pe durata acestui concediu, salariatele primesc o indemnizaţie lunară, suportată integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi are un cuantum de 75% din media veniturilor aferente ultimelor şase luni. Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile. Acesta nu se va acorda  în acelaşi timp cu alte concedii medicale. 

Pauze de odihnă, alăptare şi program redus

Dacă gravidele şi mamele lucrează stând în picioare sau pe scaun, ele trebuie să beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau pentru a face mişcare. Medicul de familie stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate şi repaus. Mamele care alăptează trebuie să primească două pauze pentru alăptare a câte o oră până când copilul împlineşte un an. La cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de muncă zilnic. 

Gravidele nu pot fi obligate să muncească noaptea

Dacă sănătatea le este afectată de munca de noapte, femeile gravide pot cere angajatorului transferul pe un loc de muncă de zi. În cazul în care nu este posibil, ele pot intra în concediu de risc maternal. Dacă femeile gravide cât şi proaspetele mămici nu pot, din motive de sănătate să îndeplinească întreg programul de lucru, ele pot cere angajatorului o reducere de un sfert din durata normală de muncă, situaţie în care salariul rămâne identic. Această cerere se face la recomandarea medicului. 

Când pot fi concediate

O modificare a legii se referă şi la situaţia în care mamele şi femeile gravide pot fi concediate. Până acum, ele puteau să-şi piardă locul de muncă dacă firma intra în faliment sau în reorganizare judiciară. De acum încolo, ele pot fi concediate şi dacă firma intră în dizolvare. În afară de această modificare, celelalte prevederi rămân la fel. Astfel, angajatorilor le este interzis să concedieze gravidele sau mamele din motive care au legătură directă cu starea acestora.De asemenea, ele nu pot fi concediate cât timp se află în concediu de risc maternal, de maternitate, pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav. 

Nu ţi se respectă drepturile? Unde poţi face plângere

Angajatele care consideră că au fost date afară din motive care au legătură cu starea lor pot să conteste decizia de concediere în instanţă. Contestaţia se depune la judecătoria competentă în cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei de concediere. Trebuie să ştii faptul că această acţiune în justiţie este scutită de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar. În cazul în care salariata contestă decizia de concediere a angajatorului, acesta este cel care trebuie să dovedească faptul că a procedat conform legii. El este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare. În situaţia în care salariatelor le sunt încălcate sau refuzate anumite drepturi prevăzute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de muncă.