Ieşi în aer liber? Uite cum te fereşti de căpuşe!

Căpuşele apar încă din luna februarie, dar perioada ideală pentru înmulţirea lor e în sezoanele de primăvară-vară şi vară-toamnă. Şi, pentru că în sezonul cald ne petrecem foarte mult timp în aer liber, va trebui să ştim cum să ne ferim de aceste insecte foarte periculoase. Medicul veterinar Daniel Lescai ne spune cum să ne îmbrăcăm corect şi cum să ne echipăm atunci când ieşim la picnic sau la un grătar la iarbă verde.

„Avem de-a face cu trei specii de căpuşe, iar perioada lor de înmulţire apare atunci când temperatura exterioară se încadrează între 20-30 grade Celsius. Vara, pe caniculă, când temperatura la nivelul solului depăşeşte 40-50 de grade, căpuşele nu sunt foarte active. Căldura le amorţeşte”, ne-a spus medicul veterinar Daniel Lescai.  

Putem găsi căpuşe în toate locurile înverzite, inclusiv în parcuri şi în boscheţii din faţa blocului. Dacă mergi la picnic, la iarbă verde, evident că riscul este şi mai mare. Însă asta nu înseamnă că pe timp de vară trebuie să stăm în casă. Dimpotrivă. Ne putem bucura de aer liber şi vreme frumoasă echipându-ne corect. Uite ce ai de făcut!

Nu sta pe pătură - Când mergi la picnic, este recomandat să ai la tine o măsuţă şi scaune pliante, de plajă. Nu sta direct pe iarbă sau pe pătură, deoarece poţi intra în contact cu căpuşele. Nu-i lăsa pe cei mici să se tăvălească în iarbă. În cazul în care foloseşti la picnic o pătură, aceasta trebuie să fie deschisă la culoare pentru a observa imediat căpuşele. 

Nu umbla desculţ - Nu ar trebui să stăm desculţi în iarbă, oricât de frumoasă şi plăcută ar fi senzaţia. Nu purta nici papuci, pentru că nu te vor ajuta foarte mult: sunt luaţi direct pe piciorul gol şi nu te vor proteja de căpuşe. 

Încalţă-te cu şosete lungi – Când mergem la iarbă verde ar trebui să fim încălţaţi cu şosete lungi, până peste glezne şi să purtăm pantaloni, din stofă albă, cât mai subţire. În picioare putem avea pantofi sport. Poţi pune pe tine şi o bluză cu mânecă lungă. 

Nu dormi pe pătură – Alege să dormi într-un hamac. În nici un caz nu dormi pe pătură, pe iarbă. Acelaşi lucru trebuie avut în vedere şi dacă ai copii mici. Acestora li se poate face somn la prânz însă, dacă vor dormi pe pătură, e posibil să intre în contact cu căpuşele. 

Inspectează-ţi cu atenţie corpul – Când ai ajuns acasă de la picnic, inspectează cu mare atenţie pielea pentru a vedea dacă ai luat vreo căpuşă. Mare atenţie la degetele de la picioare, la spate, umeri, braţe. O căpuşă trebuie să stea pe corpul tău multe ore înainte de a putea transmite vreo boală. Astfel, cu cât o depistezi mai repede, cu atât scad şansele de a te îmbolnăvi. 

Cum îndepărtezi o căpuşă – Ideal e să fie îndepărtată de un medic, însă dacă nu poţi ajunge la doctor, trebuie să respecţi următoarele manevre de îndepărtare: foloseşte o pensetă, prinde căpuşa ferm, cât mai aproape de piele, întorcând-o cu atenţie pe spate. Foloseşte mănuşi, nu strivi căpuşa de piele! Dezinfectează locul şi aplică o cremă cu antibiotic. Mai întâi de toate însă, insecta se tamponează cu amoniac, deoarece această substanţă o ameţeşte. Atenţie! Aparatul bucal al insectei nu trebuie să rămână în piele! 

Cum poţi lua căpuşe – Potrivit medicului veterinar Daniel Lescai, căpuşele se pot prinde de tine  când intri în contact cu iarba, frunzele, tufele sau boscheţii. Insectele depistează mişcarea şi pot veni singure către tine, iar dacă nu eşti atent, nu le observi. Acestea pot fi aduse în casă chiar de animalul tău de companie. Câinele poate lua căpuşe de afară şi, dacă i se permite să stea în pat, pe canapea sau fotoliu, ne putem trezi că avem şi noi căpuşe.

Boala Lyme, foarte periculoasă

Muşcătura de căpuşe poate avea efecte nefaste asupra oamenilor, ea fiind răspunzătoare de boala Lyme, supranumită şi „boala cu 1000 de feţe”, pentru că simptomele ei pot fi confundate uşor cu alte afecţiuni fizice sau psihice. Boala se manifestă prin apariţia unei leziuni cutanate – o pată de culoare roşie care se extinde în timp formând o leziune mai mare. Nu este obligatoriu ca aceasta să apară în locul muşcăturii. Alte manifestări: febră, astenie, cefalee, dureri ale articulaţiilor, dureri musculare, paralizie de nerv facial sau paralizii ale altor nervi cranieni.