Legătura neașteptată dintre căsătorie și cancer. Ce arată un studiu care a cuprins peste 4 milioane de oameni
Un studiu de mari dimensiuni publicat în The Conversation a adus în atenție o posibilă legătură între starea civilă și riscul de a dezvolta cancer. Analiza, care a inclus datele a peste 4 milioane de adulți din 12 state americane, sugerează că persoanele căsătorite sau care au fost căsătorite la un moment dat ar putea avea o probabilitate mai mică de îmbolnăvire comparativ cu cele care nu s-au căsătorit niciodată.
Cercetarea a vizat cazurile de cancer diagnosticate după vârsta de 30 de ani, în perioada 2015–2022, într-un context modern în care căsătoria include o varietate mai mare de persoane. Participanții au fost împărțiți în două categorii: cei care au fost sau sunt căsătoriți, inclusiv divorțați sau văduvi, și cei care nu au fost niciodată căsătoriți.
Diferențele observate au fost semnificative. Bărbații necăsătoriți au prezentat un risc cu aproximativ 70% mai mare de a dezvolta cancer, în timp ce femeile din aceeași categorie au avut un risc cu aproximativ 85% mai mare față de cele căsătorite sau care au fost căsătorite.
Diferențe mai mari în funcție de vârstă și tipul de cancer
Rezultatele au arătat că aceste diferențe devin mai evidente odată cu înaintarea în vârstă, în special după 50 de ani. Factorii acumulați în timp, precum stilul de viață, obiceiurile alimentare, fumatul sau accesul la controale medicale, par să joace un rol important.
În cazul unor tipuri de cancer asociate cu infecția HPV, diferențele au fost și mai pronunțate. De exemplu, bărbații care nu s-au căsătorit niciodată au avut o rată de aproximativ cinci ori mai mare a cancerului anal comparativ cu cei căsătoriți. În același timp, femeile necăsătorite au înregistrat o incidență de aproape trei ori mai mare a cancerului de col uterin.
Pentru alte tipuri de cancer, influențate puternic de screening, precum cel de sân, prostată sau tiroidă, diferențele au fost mai reduse. Accesul la controale regulate pare să reducă impactul stării civile asupra riscului de îmbolnăvire.
De asemenea, studiul a evidențiat variații și în funcție de rasă. De exemplu, bărbații de culoare necăsătoriți au avut cele mai ridicate rate de cancer, însă în cazul celor căsătoriți, nivelul a fost mai scăzut chiar și comparativ cu bărbații albi căsătoriți.
Explicațiile cercetătorilor și limitele studiului
Cercetătorii atrag atenția că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între căsătorie și riscul de cancer. Studiul indică o asociere, dar nu poate stabili dacă mariajul în sine este factorul determinant.
O posibilă explicație este că persoanele căsătorite beneficiază mai des de sprijin social, ceea ce le poate încuraja să meargă la controale medicale, să adopte obiceiuri mai sănătoase și să aibă acces mai bun la servicii medicale și asigurări.
În același timp, cercetătorii subliniază că persoanele necăsătorite pot include atât indivizi singuri, cât și persoane aflate în relații stabile, dar fără acte, ceea ce poate influența rezultatele. De asemenea, nu au putut fi luate în calcul toate variabilele importante, precum veniturile, nivelul de educație sau accesul la îngrijire medicală.
Studiul mai sugerează că diferențele ar putea reflecta, de fapt, factori mai largi, precum stabilitatea financiară sau starea generală de sănătate, care pot influența atât probabilitatea de a se căsători, cât și riscul de îmbolnăvire.
Rolul sprijinului social în prevenție
Concluziile cercetării scot în evidență importanța sprijinului social și a accesului la servicii medicale. Persoanele care au pe cineva alături sunt mai înclinate să meargă la medic, să respecte controalele periodice și să beneficieze de prevenție.
Acest aspect devine relevant în contextul în care tot mai mulți oameni aleg să trăiască în afara căsătoriei. Specialiștii subliniază necesitatea ca beneficiile asociate sprijinului social și accesului la îngrijire să fie disponibile pentru toți, indiferent de statutul marital.
Astfel, studiul nu este interpretat ca o confirmare a rolului protector al căsătoriei, ci mai degrabă ca un semnal privind importanța relațiilor sociale, a stabilității și a accesului la servicii medicale în menținerea sănătății pe termen lung.