Marea Piramidă din Giza are la baza o tehnica foarte inteligentă de rezistență la cutremure. De 4.500 de ani este intactă

Marea Piramidă din Giza uimeștii oamenii de știință prin rezistența incredibilă în fața timpului și a naturii. Ridicată în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, structura a supraviețuit unor cutremure puternice care au zguduit Egiptul de-a lungul secolelor, fără să sufere distrugeri majore. Un studiu recent arată că secretul acestei stabilități ține de o tehnică extrem de inteligentă folosită de constructorii antici.

Cercetătorii au descoperit că piramida reacționează diferit la vibrațiile seismice față de terenul din jur.

Tehnica inteligentă care a protejat piramida de cutremure

Este cea mai mare structură din complexul piramidelor de la Giza și, totodată, singura dintre cele șapte minuni ale lumii antice care a rămas aproape complet intactă până în prezent.

Din punct de vedere istoric, piramida a rezistat mai multor seisme majore, inclusiv cutremurului cu magnitudinea de 6,8 produs în 1847 și celui cu magnitudinea de 5,8 din 1992, fără să sufere pagube structurale importante.

Studiul recent scoate la iveală caracteristicile arhitecturale și geotehnice unice care au permis Marii Piramide din Giza să rămână în picioare în deșertul egiptean, în ciuda numeroaselor cutremure puternice produse în ultimele 4.500 de ani.

Forma sa, distribuția greutății și fundația construită pe rocă solidă au transformat monumentul într-una dintre cele mai stabile structuri ridicate vreodată de om.

Descoperirea ridică noi întrebări despre nivelul impresionant de cunoștințe inginerești pe care îl aveau egiptenii antici

Studiul publicat recent în revista Scientific Reports a analizat felul în care Marea Piramidă răspunde vibrațiilor seismice.

Echipa a efectuat 37 de măsurători în diferite zone ale piramidei, inclusiv în Camera Regelui, Camera Reginei, pasajele subterane și camerele de descărcare a presiunii aflate deasupra Camerei Regelui. Cercetătorii au folosit echipamente seismice sensibile pentru a detecta vibrațiile naturale de intensitate redusă, cunoscute sub numele de zgomot ambiental.

Rezultatele au arătat că piramida are o frecvență naturală de vibrație complet diferită de cea a terenului pe care este construită.

În timpul unui cutremur, clădirile pot intra în rezonanță cu solul atunci când ambele vibrează la frecvențe apropiate, iar acest fenomen amplifică distrugerile.

În cazul Marii Piramide, cercetătorii au descoperit că structura vibrează la aproximativ 2,3 hertzi, în timp ce terenul din jur are o frecvență de doar 0,6 hertzi.

Această diferență a redus semnificativ efectele mișcărilor seismice și a împiedicat apariția rezonanței periculoase.

De neclintit  

De-a lungul istoriei, Marea Piramidă din Giza a trecut prin mai multe seisme importante. Unul dintre cele mai puternice, produs în apropiere de El-Fayoum în 1847, a avut o magnitudine estimată la 6,86. Un alt cutremur major, înregistrat în 1992, a provocat desprinderea unor pietre de înveliș, însă structura principală a rămas intactă.

Cercetătorii spun că rezistența monumentului este legată și de forma sa geometrică. Cea mai mare parte a masei este concentrată aproape de sol, iar construcția se îngustează gradual spre vârf.

Acest design reduce riscul de răsturnare și distribuie mai uniform forțele generate de mișcările tectonice.

În plus, piramida a fost construită direct pe un strat dur de calcar, care a contribuit la absorbția și dispersarea vibrațiilor. Specialiștii evită să spună că egiptenii antici înțelegeau seismologia în sens modern, însă concluziile studiului sugerează că metodele lor de construcție au oferit, în mod natural, o protecție remarcabilă împotriva cutremurelor.