Motivul pentru care Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot al Țării Românești a fost otrăvit. Cine a ordonat uciderea sa și care a fost motivul

5 august 2023 10:10   Fapt divers

Presa scria că ultimul domnitor fanariot al Țării Românești, Alexandru Suţu, a murit otrăvit de eteriști, în noaptea 18 spre 19 ianuarie 1821, la Bucureşti. Acesta a luat măsuri în sprijinul Bisericii, al modernizării învăţământului şi societăţii româneşti în general, dar şi măsuri de creştere a dărilor, menite să-i sporească veniturile. 

Alexandru Șuțu a fost domn al Moldovei 

Alexandru Șuțu a fost numit domn al Moldovei în locul lui Constantin Ipsilanti, care era bănuit de legături cu rușii. Boierii din cele două Țări Române, sub influența ideilor din vest și datorită politicii rusești, cereau cu insistență turcilor stabilirea unui tribut fix și încetarea abuzurilor, scrie Historia.ro.

Politica lui Napoleon din Egipt a făcut ca relațiile dintre Țar și Sultan să se îmbunătățească și astfel, s-a ajuns la stabilirea unui tribut fix de 619 pungi pentru Țara Românească și de 135 de pungi pentru Moldova, iar durata unei domnii a fost fixată la 7 ani.

Alexandru Șuțu, desemnat să domnească în Țara Românească

Autoritățile rusești doreau un domn favorabil lor în Moldova, astfel că i-au adus lui Șuțu unele acuze, printre care și aceea că grecii care îl înconjurau făceau abuzuri. Nu a apucat să răspundă acuzelor, pentru că în iulie 1802 a fost desemnat să domnească în Țara Românească.

În timpul ultimei domnii (1818 – 1821), simțind că tronul îi este amenințat de revoluția grecească care se afla în pregătire, Șuțu s-a grăbit să-și adune avere. 

Cum a murit Alexandru Șuțu

Alexandru Șuțu a murit la 19 ianuarie 1821 (31 ianuarie – s.n.). Este posibil chiar ca el să-și fi dat obștescul sfârșit ceva mai înainte, dar știrea să fi fost ascunsă pentru a permite finalizarea ultimelor pregătiri ale conspiratorilor pentru declanșarea Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. Se presupune că a murit otrăvit de eteriști care îl priveau ca pe o piedică în calea revoluției lor, în noaptea 18 spre 19 ianuarie 1821, la Bucureşti.

Câteva zile mai târziu, la 23 ianuarie 1821, se declanşa mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu, odată cu lansarea, la Padeş, a Proclamaţiei adresate de acesta locuitorilor Ţării Româneşti. Ca o consecinţă a revoluţiei de la 1821 din Ţara Românească, Poarta Otomană a acceptat restaurarea domniile pământene în Ţara Românească şi în Moldova, în 1822.

Ce a făcut Alexandru Suţu 

Alexandru Suţu a luat măsuri în sprijinul Bisericii, al modernizării învăţământului şi societăţii româneşti în general, dar şi măsuri de creştere a dărilor, menite să-i sporească veniturile. Pe plan extern a menţinut legături cu oameni politici, diplomaţi şi cărturari străini.

Mai multe