O specie de pisică latră precum un câine. Cum arată animalul care a speriat pe toată lumea

Deși atunci când vorbim despre feline ne gândim imediat la lei sau tigri, lumea acestor animale este mult mai diversă.

Există numeroase specii de pisici mici despre care se discută rar, de la pisica pescar la pisica de pampas. Printre ele se află și o felină care nu impresionează doar prin adaptările sale spectaculoase la viața în deșert, ci și printr-un detaliu neașteptat: sunetul pe care îl scoate.

O specie de pisică latră precum un câine

Este vorba despre Felis margarita, cunoscută și sub numele de pisica de nisip sau pisica de deșert. Deși are un aspect delicat, acest mic prădător ascunde trăsături surprinzătoare.

Felis margarita este o felină de talie mică, cu un corp care măsoară între 45 și 57 de centimetri lungime. Coada mai adaugă încă 28–35 de centimetri, adică aproape jumătate din lungimea corpului. Greutatea variază între 1 și 3 kilograme, ceea ce o face una dintre cele mai mici feline sălbatice din lume.

Blana are nuanțe deschise, nisipii, care îi oferă un camuflaj excelent în mediul arid. Ochii mari și urechile late nu sunt doar trăsături simpatice, ci adaptări esențiale pentru supraviețuire, potrivit IFL Science.

Adaptată perfect la viața în deșert

Pisica de nisip este singura felină care trăiește exclusiv în habitat deșertic. Preferă deșerturile nisipoase autentice, unde temperaturile pot fi extreme. Este activă în special noaptea, când vânează folosindu-se de auzul său extrem de fin pentru a detecta prada.

Hrana sa constă în rozătoare mici, precum șoarecii țepoși, gerbilii, speciile din genul Meriones și jerboa. De asemenea, consumă păsări de talie mică, pui de iepure și, ocazional, reptile. În deșertul Sahara, aceste feline sunt cunoscute pentru faptul că ucid vipere sahariene, iar uneori își îngroapă prada pentru a reveni ulterior la ea.

De regulă solitare, pisicile de nisip se reunesc doar în perioada de reproducere. Pentru a se găsi în vastitatea deșertului, ele emit un strigăt de împerechere distinct, care seamănă izbitor cu lătratul unui câine sau cu sunetul scos de o focă.

Acest sunet puternic, combinat cu auzul lor excelent, le permite să se localizeze chiar și la distanțe mari. Pentru cei care l-au auzit pentru prima dată în mijlocul deșertului, sunetul a fost suficient de neobișnuit încât să stârnească teamă și confuzie.

Un animal foarte discret

Distribuția speciei este fragmentată și greu de cartografiat cu exactitate. Se știe însă că preferă deșerturile din Maroc, traversează Peninsula Arabică și ajunge în țări precum Pakistan, Kazahstan și Siria.

Pisicile de nisip sunt săpătoare experimentate. Își construiesc propriile vizuini și pot scoate prada direct din nisip. Au peri lungi și deși pe tălpi, care le protejează de nisipul încins. Aceeași adaptare face ca urmele lăsate să fie extrem de discrete, transformându-le în unele dintre cele mai greu de urmărit feline din lume.