Povestea lui Radu Theodor Croitoriu, considerat cel mai bun falsificator de bancnote din România. A tipărit 6 ani bancnote de 100 de lei și a păcălit inclusiv SRI-ul

Procesul considerat unul dintre cele mai ample cazuri de falsificare de monedă din România a intrat în faza de judecată pe fond. Dosarul îl vizează pe Radu Theodor Croitoriu, acuzat că a produs cele mai sofisticate bancnote false de 100 de lei realizate vreodată la nivel național, iar instanța are de audiat mii de persoane păgubite.

Judecata se desfășoară la Tribunalul București, unde urmează să fie citate 2.549 de părți vătămate. Următorul termen este stabilit pentru 16 aprilie 2026. Anchetatorii susțin că Radu Theodor Croitoriu este autorul celebrului „Super Leu”, o bancnotă falsă atât de bine realizată încât a indus în eroare inclusiv instituții bancare și structuri operative ale Serviciul Român de Informații.

Cazul său a fost comparat cu cel al falsificatorului rus Anatoly Kuznetsov, cunoscut pentru copiile aproape perfecte ale rublelor sovietice, care au circulat ani la rând fără să fie depistate.

După denominarea monedei naționale din 2005, România a introdus bancnote din polimer, prevăzute cu numeroase elemente de siguranță menite să descurajeze falsurile. Printre acestea se numără suportul special din polimer, ferestrele transparente, elementele în relief, firul de siguranță, imaginile latente, microperforațiile laser și cerneala care își schimbă culoarea.

Falsuri greu de depistat și o anchetă de durată

Procurorii susțin că toate aceste elemente au fost reproduse de Croitoriu, care ar fi falsificat bancnote timp de șase ani, între 2014 și 2020. În total, ar fi realizat 22.716 falsuri. Cu sprijinul Elenei Daniela Balog și al lui Ion Enache, acesta ar fi achiziționat echipamente performante și materiale speciale pentru a studia și reproduce fidel bancnota de 100 de lei.

Anchetatorii afirmă că falsificatorul folosea două straturi foarte subțiri de polimer, lipite manual pentru a imita structura originală. O amprentă găsită între aceste straturi a devenit probă-cheie în dosar.

Radu Theordor Croitoriu a fost reținut pe 24 iunie 2020 și arestat preventiv o zi mai târziu. Ceilalți doi inculpați au fost plasați sub control judiciar. Acesta a recunoscut faptele, dar a declarat că Balog și Enache nu au participat la procesul de falsificare.

Dosarul a ajuns în instanță la finalul anului 2020, iar etapele de cameră preliminară s-au desfășurat pe parcursul anilor următori. În cele din urmă, instanța a dispus începerea judecății, iar soluția a fost menținută ulterior de Curtea de Apel București.

Apărarea inculpaților a contestat modul de administrare a probelor și legalitatea unor acte de urmărire penală.

Procedura judiciară și contestațiile inculpaților

„- Apărarea inculpatei (Balog Daniela Elena – n.r.) a susținut, sub un prim aspect, că în actul de sesizare a instanței nu se face nicio diferență între acuzațiile aduse fiecărui inculpat, probele invocate dorind a dovedi vinovăția tuturor inculpaților trimiși în judecată, la modul general, fără nicio distincție între actele infracționale reținute și atitudinea procesuală a fiecărei persoane implicate.

- Potrivit apărării, majoritatea actelor de urmărire penală s-au concentrat asupra expertizării bancnotelor false și în foarte mică măsură asupra urmăririi și supravegherii suspecților, iar actele de urmărire penală au fost efectuate în faza incipientă de către lucrători de poliție judiciară, fără însă a exista ordonanțe de delegare în acest sens.

- A mai invocat apărarea inculpatei (Balog Daniela Elena – n.r.) că, deși au fost atașate mandatele de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți în cursul urmăririi penale, la dosarul cauzei nu se regăsesc materialele video obținute, fiind întocmite doar procese-verbale de urmărire a suspecților.

- Pe de altă parte, a susținut apărarea inculpatei că singurele imagini cu prezumtivii suspecți sunt redate în procesul verbal din 22 iunie 2017, în care sunt expuse câteva imagini cu unele persoane care se deplasează pe o stradă din Gura Humorului la data de 30.07.2016, însă pentru aceste imagini nu există niciun mandat de supraveghere tehnică, iar la dosar nu există nici o cerere formulată către autoritățile publice sau persoane fizice sau juridice pentru a fi puse la dispoziția organelor de urmărire penală a vreunui material video.

- S-a mai arătat că din coroborarea acestui proces-verbal cu mijloacele de probă administrate în cauză nu rezultă că ar fi fost identificate bancnote false în Gura Humorului în perioada de referință, aspect în raport cu care a solicitat apărarea să se constate nelegalitatea probei constând în procesul-verbal întocmit la data de 22.06.2016 de către ofițerii DIICOT.

- A mai criticat apărarea reținerea în sarcina inculpatei (Balog Daniela Elena – n.r.) a infracțiunii de falsificare de monedă, fără niciun fel de referire la rolul acesteia în activitatea de falsificare a bancnotelor de 100 lei, cu toate că din materialul probator rezultă foarte clar că infracțiunea a fost săvârșită în exclusivitate de către inculpatul (Croitoriu Radu Theodor – n.r.).

- Relativ la infracțiunea de punere în circulație de valori falsificate, apărarea a subliniat că au fost reținute un număr de 17.534 de acte materiale, fără însă ca acest aspect să fie probat în vreun fel, probele fiind unele generice.

- Potrivit apărării, în cauză nu au fost identificate mijloace de probă directe față de inculpată, unica probă fiind o declarație dată în ziua în care a fost condusă la sediul DIICOT, care însă a fost obținută de către organele de urmărire penală cu încălcarea flagrantă a prevederilor art.101 alin. (1) din Codul de procedură penală.

- Detaliind, apărarea a susținut că inculpata (Balog Daniela Elena – n.r.)  a fost amenințată că va fi arestată și că mama acesteia, femeie în vârstă și grav bolnavă, va fi adusă la sediul DIICOT, fiind astfel determinată să confirme toate afirmațiile organelor de urmărire penală. (…)

- Inculpatului (Enache Ion – n.r.) a invocat, sub un prim aspect, încălcarea dreptului la apărare, având în vedere că rechizitoriul a fost emis în cauză înainte de a primi vreun răspuns la cererea de consultare a dosarului constituit sub nr. 529/D/P/2014.

- Pe de altă parte, s-a susținut că toate mijloacele de probă au fost administrate anterior încuviințării participării la efectuarea actelor de urmărire penală – toți martorii au fost audiați înainte ca inculpatul (Enache Ion – n.r.) să aibă vreo calitate procesuală în cauză, obiectele ridicate nu au fost vizualizate de apărătorii acestuia, iar mare parte din mijloacele de probă au administrate cu trei ani înainte de a-i fi adusă la cunoștință calitatea deținută în dosarul penal.

- Sub un al doilea aspect, apărarea inculpatului a susținut că faptele reținute în rechizitoriu ca reprezentând infracțiunea de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori (…) sunt cuprinse și în descrierea infracțiunii de complicitate la falsificare de monedă (…).

- În opinia apărării, din datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului (Enache Ion – n.r.) nu se poate aprecia dacă suntem în prezența unei fapte unice căreia i s-au dat trei încadrări juridice sau dacă sunt trei fapte diferite, aferente celor trei infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată”, se arată în Încheiere finală camera consiliu nr. 853/2025 din 11 decembrie 2025, relatează libertatea.ro. 

La primul termen pe fond, instanța a constatat numărul uriaș al victimelor, inclusiv persoane fizice, companii și instituții publice.

Din Încheierea de ședință rezultă că în dosar sunt 2.549 de victime, pe care instanța este nevoită să le citeze la fiecare termen și să le întrebe dacă se constituie părți civile sau dacă rămân doar cu calitatea procesuală de parte vătămată.

Pe lângă persoanele fizice înșelate cu bancnote false de 100 de lei se află și firme sau instituții precum:

• Serviciul Român de Informații – Unitatea Militară 0221 (Direcția Generală Suport Operațional)
• Banca Transilvania SA
• Țiriac Auto SRL
• Untold SRL
• Universitatea Petrol și Gaze Ploieşti
• SNCFR
• Metrorex SA
• Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
• Arhiepiscopia Buzăului și a Vrancei
• Mânăstirea Voroneţ
• Banca Comercială Română SA
• Banca Naţională a României
• Compania Națională Poșta Română SA

Acuzații DIICOT

Ancheta a fost instrumentată de DIICOT, care susține că inculpații au comis zeci de mii de acte materiale de înșelăciune și falsificare.

„- Cel mai târziu în primăvara anului 2014, împreună cu inculpații Balog Daniela Elena și Enache Ion au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce și-a desfășurat activitatea până în luna decembrie 2017, inclusiv.

- S-a mai reţinut că, în calitate de lider al grupului, inculpatul Croitoriu Radu Theodor îi coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.

- Cu privire la falsificarea de monedă în formă continuată DIICOT arată că, în perioada 2014-24.06.2020, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, atât împreună cu inculpata Balog Daniela Elena, cât și singur, Croitoriu Radu Theodor a falsificat și a pus în circulație un număr de 23.042 bancnote din cupiura de 100 lei.

- Alte 326 de bancnote falsificate au fost găsire la perchezițiile efectuate de anchetatori la Croitoriu Radu Theodor, unde au mai fost descoperite instrumente și materiale (vopseluri, cerneluri, folie polimer, imprimante, site serigrafice, sisteme informatice și altele) folosite la falsificarea bancnotelor din cupiura de 100 lei”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun că prejudiciul total depășește 2,27 milioane de lei și descriu modul în care bancnotele false au fost realizate la un nivel fără precedent.

„- Liderul grupului infracțional avea rolul de a-i coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.

- În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume. 

- Anchetatorii au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic «Super Leu».

- Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei”, au arătat procurorii.