Roxana Călin, doctoriţa care a îngrozit România în anii ’90. Și-a ucis şi tranşat rivala în dragoste
În vara anului 1994, orașul Ploiești a fost cutremurat de una dintre cele mai șocante crime pasionale din România. Medicul pediatru Roxana Călin a ucis-o cu sânge rece pe soția amantului său și a încercat să ascundă fapta într-un mod macabru.
Medicul Roxana Călin, în vârstă de 35 de ani la momentul faptei, era căsătorită cu Doru Călin. Prietenia și relațiile apropiate dintre cele două familii, Roxana și Doru Călin, respectiv Bogdan și Iuliana Ținteanu, erau bine cunoscute, iar surse apropiate au susținut că între cei patru existau și relații sexuale, deși acest aspect a rămas la stadiul de zvon.
Roxana a declarat anchetatorilor că arhitectul Bogdan Ținteanu a început să îi facă avansuri încă din 1993, iar ea a cedat, devenind amantă. În rechizitoriu, doctorița mărturisește: „Nu îmi pot da seama cum am ajuns să întreţin aceste relaţii cu un om despre care eu, personal, aveam o părere proastă. Cu soţul meu, Doru, nu mai aveam relaţii intime de patru ani”.
A rămas însărcinată cu amantul
În 1994, Iuliana Ținteanu află despre relația extraconjugală și încearcă să discute cu cei doi pentru a salva aparențele. Chiar și așa, cele două cupluri continuă să se întâlnească și să meargă împreună în concedii. Soțul Roxanei află și el de relație, însă, conform declarațiilor Roxanei: „O singură dată soţul meu mi-a reproşat că aveam relaţii intime cu Ținteanu, dar eu am negat”.
Roxana rămâne însărcinată cu amantul și face primul avort în 1993, urmat de o nouă sarcină în primăvara lui 1994, când face din nou avort. După aceste intervenții, i se recomandă anestezicul Thiopental, pe care ulterior îl va folosi pentru a o ucide pe Iuliana.
Gândul sinuciderii îi trece prin minte Roxanei în primăvara lui 1994: „Este adevărat că în primăvara anului 1994 mi-a trecut prin gând problema sinuciderii, dovadă că aveam în geantă Diazepam”, a mărturisit ea. Mai mult, îi spune amantului său: „Eu am dorit să pun capăt acestor legături cu Bogdan Ținteanu şi, cu patru zile înainte de săvârşirea faptei, i-am spus că intenţionez să mă sinucid, dar nu din cauza lui, ci din pricina situaţiei în care mă aflam eu, mai ales că acasă mă simţeam vinovată faţă de soţul meu”.
În ziua de 16 iulie 1994, Iuliana Ținteanu solicită ajutor medical Roxanei. Ea îi injectează Thiopental și observă că aceasta nu mai respiră. Avocata Roxanei, Paula Iacob, susține că doctorița a încercat o trahectomie pentru a o salva, însă s-a produs un scurtcircuit mental, iar medicul a cedat complet: „Am așteptat să i se scurgă tot sângele”, a declarat Roxana Călin.
După aceasta, Roxana tranșează cu un cuțit de vânătoare cadavrul, împachetează bucățile în ziare și pungi și le aruncă prin oraș. O pungă cu organele victimei, inclusiv inima, rămâne uitată în congelator și este descoperită de anchetatori.
La scurt timp, anchetatorii descoperă și detalii despre arhitectul Bogdan Ținteanu. În urma percheziției apartamentului său și al soției, polițiștii găsesc haine de damă și dresuri, despre care Roxana mărturisește că aparțineau amantului.
Condamnare și eliberare condiționată
„Cu toate că aflasem de la victimă că Bogdan Ținteanu este o persoană de proastă calitate, lucru pe care l-am constatat şi eu după aceea, totuşi am acceptat continuarea acestei legături pentru că mă aflam într-un moment de criză conjugală, moment speculat de Bogdan Ținteanu, care, după părerea mea, este un foarte bun psiholog”, a declarat doctorița.
După crimă, Roxana îl sună pe amant și îi spune ce a făcut. Bogdan o avertizează: „Ce ai făcut? Îţi dai seama ce ai făcut? Mi-ai lăsat copiii fără mamă!”. Inițial, Roxana dă de înțeles că ar fi fost împinsă de amant să comită fapta, dar mai târziu își retrage declarațiile: „Nu am avut senzaţia că Bogdan Ținteanu ar fi dorit sau mi-ar fi sugerat să săvârşesc această crimă (…) Arăt că la săvârşirea acestui omor, îmi asum întreaga responsabilitate. Bogdan Ținteanu nu a avut nici o contribuţie la această faptă”.
Roxana Călin a fost condamnată la 22 de ani de închisoare pentru omor calificat și închisă la Penitenciarul Târgșor. În 2009, după 14 ani de detenție, instanța de recurs a dispus punerea ei în libertate prin eliberare condiționată, potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Prahova, judecătorul Alina Anton.