S-au mutat în bordei pentru că sunt alergici la oraş

Şi-au făcut o colibă din frunze şi noroi, fac baie în râu şi mănâncă ceea ce cultivă în grădina lor. Kate şi Alan Burrows sunt alergici la peste 200 de substanţe şi viaţa în civilizaţie este un calvar pentru ei.

Nu suportă vopselurile, mirosurile, detergenţii, soluţiile de spălat vasele, coloranţii, glutenul din pâine şi noxele de la eşapament. Într-un cuvânt, sunt alergici la tot ce înseamnă viaţa la oraş.

În urmă cu 19 luni, cei doi au decis să se mute pe marginea unui râu, în Tarka Valley, lângă localitatea Chulmleigh, din Devon. Şi-au făcut o casă din lemne şi noroi, au început să crească o capră, câteva găini şi raţe şi cultivă legume.

„Aveam gripă tot timpul şi făceam febră din orice. Când ne-am făcut analizele am aflat că suntem alergici la tot ce ne înconjoară. Aşa că ne-am hotărât să ne mutăm într-o colibă sub pământ”, a declarat femeia pentru BBC.

Ea a fost diagnosticată cu o formă rară de alergie la o serie amplă de substanţe chimice.

„Sunt alergică la clorul din apă, la electricitate şi chiar la undele wi-fi. Am reacţii alergice la telefonul mobil, nu pot sta pe toaletă, mă umplu de bube dacă ating săpunul, fac şoc anafilactic la pasta de dinţi şi leşin dacă simt parfumul unui odorizant de cameră”, a explicat femeia, care trăieşte în prezent ca acum 300 de ani.

Au avut nevoie de şase luni până când au terminat de construit bordeiul care are toaletă, bucătărie, sufragerie şi două dormitoare. Apa provine direct din râu, e încălzită într-un boiler cu lemne, iar lumina din casă provine de la lumânări şi sfeşnice. Mâncarea este 100% naturală. Singurele probleme pe care cei doi le pot avea apar atunci când se întâlnesc cu un străin. 

„Începem să strănutăm, să ne curgă mucii şi să tremurăm din toţi rărunchii numai când se apropie de noi. E imposibil să nu reacţionăm la substanţele chimice pe care le aduce cu el orice necunoscut”, a explicat Alan. Ei riscă să fie evacuaţi de autorităţi.