Secretul din ruinele de la Pompei. Ce avea asupra lui medicul surprins de erupția Vezuviului

O nouă analiză a unui mulaj realizat după un corp descoperit la Pompei aduce informații surprinzătoare despre un bărbat care a murit în timpul erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. Cercetătorii cred acum că acesta era foarte probabil medic, după ce au identificat în apropierea sa o trusă cu instrumente medicale.

Bărbatul făcea parte dintr-un grup de 13 persoane care încercau să se adăpostească într-o vie din oraș, zonă cunoscută astăzi sub numele de „Grădina Fugarilor”. Grupul nu a reușit să supraviețuiască, fiind surprins de gazele toxice și de valurile de cenușă produse de erupție, fenomen care a distrus atât Pompeiul, cât și orașul vecin Herculaneum.

Trusa medicală care schimbă interpretarea

În urma unor investigații recente asupra mulajului realizat în 1961, cercetătorii au descoperit indicii importante despre ocupația bărbatului. O cutie din material organic, posibil piele, păstra instrumente metalice și obiecte asociate practicii medicale.

Analizele moderne, realizate cu ajutorul scanărilor CT și al radiografiilor, au arătat că în interior se aflau mai multe unelte chirurgicale, dar și o tăbliță de ardezie folosită, cel mai probabil, pentru prepararea unor remedii.

„Acest om și-a luat instrumentele cu el pentru a fi pregătit să își reconstruiască viața în altă parte, datorită profesiei sale, dar poate și pentru a-i ajuta pe alții”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompeii, potrivit Historia. 

Medic roman surprins de dezastru

Pe baza acestor descoperiri, specialiștii consideră că bărbatul era un „medicus”, adică un medic format în practicarea medicinei și a chirurgiei. În epoca romană, astfel de specialiști erau adesea sclavi educați sau persoane cu pregătire avansată, iar statutul medicinei devenise unul important în societate.

Erupția Vezuviului a provocat moartea a aproximativ 2.000 de oameni în Pompei și împrejurimi, însă cercetătorii cred că mulți alții au reușit să scape. Evenimentul rămâne unul dintre cele mai bine documentate dezastre antice, datorită conservării excepționale a orașului sub cenușă vulcanică și a relatărilor istorice păstrate.