Specia agricolă care a rezistat înghețurilor, arșiței și ploilor torențiale. Producția, aproape identică cu cea din 2024
La Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, locul unde se testează anual zeci de specii, soiuri și hibrizi adaptați la condiții climatice dificile, cercetătorii au tras o concluzie clară: curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba) este una dintre cele mai promițătoare culturi pentru viitorul agriculturii românești.
Această specie a reușit performanța de a trece cu bine prin toate intemperiile anului 2025 — înghețuri târzii, arșiță prelungită și ploi torențiale —, în timp ce alte culturi tradiționale au fost grav afectate.
„Dacă speciile tradiționale au fost afectate de înghețul din martie, care a distrus florile, curmalul chinezesc a reușit să-și refacă potențialul. Înflorește timp de două luni, ceea ce i-a permis să lege fructe în etape succesive. Avem producția aproape la fel ca cea de anul trecut”, a declarat ing. Aurelia Diaconu, directoarea stațiunii Dăbuleni, pentru Adevărul.
O specie adaptată la „Sahara Olteniei”
Jujubele s-au vândut bine la târgul din București FOTO: site Stațiunea Dăbuleni
De mai mulți ani, zona Dăbuleni este cunoscută pentru solurile sale nisipoase și verile secetoase, care au transformat agricultura locală într-o provocare. În aceste condiții, cercetătorii caută plante rezistente la secetă, la soluri sărace în nutrienți și la temperaturi extreme.
Curmalul chinezesc, numit popular și măslin dobrogean, a demonstrat că se poate adapta perfect. Fructele sale, dulci-acrișoare, sunt apreciate pentru gustul aparte, iar fructele uscate pot avea note de ciocolată. Stațiunea Dăbuleni comercializează deja jujubele la prețul de 40 de lei/kg, iar interesul publicului este în creștere.
Îngheț, arșiță și potop – dar recolta s-a salvat
După un început de primăvară cu înghețuri puternice, Oltenia a traversat o vară cu temperaturi de peste 40°C, urmată, în octombrie, de ploi torențiale record: 180 litri/mp într-o singură săptămână.
Multe fructe s-au crăpat din cauza umidității excesive, însă cercetătorii au găsit rapid o soluție: deshidratarea jujubelor, metodă care a salvat producția.
„A fost o provocare pentru noi. Am deshidratat fructele crăpate, iar rezultatul a fost foarte bun. Vom instala pe viitor protecții deasupra culturilor pentru a evita ploaia directă pe fructe”, a explicat Aurelia Diaconu.
Testele realizate la Dăbuleni arată că Ziziphus jujuba nu necesită tratamente chimice – planta este natural rezistentă la dăunători și boli. Frunzele rămân sănătoase chiar și în condiții de stres termic ridicat:
„Stomatele nu se închid nici la 40 de grade, fotosinteza continuă, ceea ce este un câștig uriaș pentru zona de sud”, a precizat directoarea stațiunii.
Potrivit literaturii de specialitate, curmalul chinezesc rezistă la temperaturi între -40°C și +50°C, o amplitudine rar întâlnită în lumea plantelor cultivate. În plus, are o durată de viață de sute de ani și contribuie la fixarea nisipului, printr-un sistem radicular extins care stabilizează solul.
O cultură meliferă și profitabilă
Cultură în câmp de Ziziphus jujuba la SCDCPN Dăbuleni, pe un nisip ca de plaja. FOTO: A.Diaconu
Curmalul chinezesc este o plantă meliferă valoroasă, înflorind continuu între iunie și august, ceea ce ajută și apicultura locală. Recoltarea se face treptat, pe măsură ce fructele ajung la maturitate.
De asemenea, jujubele nu sunt ușor perisabile: se pot păstra proaspete timp de o lună la 2–4°C sau pot fi comercializate deshidratate, vidate ori transformate în produse derivate. În cadrul târgurilor agricole, fructele s-au vândut integral, semn al interesului tot mai mare al consumatorilor.
Specialiștii de la Dăbuleni consideră că jujuba ar putea înlocui în viitor culturile care suferă anual pierderi masive, precum porumbul sau unele leguminoase.
„Dacă de 2–3 ani culturile de primăvară sunt calamitate în proporție de 70–80%, e momentul să regândim ce punem pe ogor. Avem alternative: cartoful dulce, curmalul chinezesc, arahidele sau fasolița”, subliniază Diaconu.
Cercetătorii pregătesc deja livrări de puieți în primăvara viitoare, ca urmare a cererii tot mai mari. Procesul de producere a materialului săditor durează doi ani: se obțin portaltoii din semințe, apoi se altoiesc cu soiurile potrivite zonei — stațiunea dispune în prezent de 17 soiuri de Ziziphus jujuba.