Visul de marmură al lui Ceaușescu. Unde se află gara ridicată de pușcăriași, în anii 80, unde s-au filmat și câteva scene dintr-un film celebru

Cândva, pe timpuri, acestă gară tapetată cu marmură de cea mai bună calitate, din Călărași, reprezenta o adevărată mândrie pentru orașul din inima Bărăganului. A fost dorința lui Nicolae Ceaușescu și a fost ridicată de pușcăriași. De asemenea, în 1973, în gara veche, s-au filmat şi câteva scene din celebrul film „Tatăl risipitor”.

Gările din România sunt adevărate muzee, care ascund secrete ascunse, precum cea din Călărași, construită înainte de 1989. A fost tapetată cu marmură de cea mai bună calitate.

Nicolae Ceaușescu dorea să transforme Călărașiul într-un important centru industrial al României. Amplasarea orașului pe malul râului Borcei a fost un avantaj major. Inițial, a fost construit Combinatul Siderurgic, iar mai târziu Ceaușescu a ordonat construirea Combinatului de Celuloză şi Hârtie, un alt colos industrial care a necesitat milioane de lei şi multă muncă.

Cum Ceaușescu dorea să facă din Călărași un centru pe harta economică a țării, cu câțiva ani înainte de Revoluția din 1989, a fost construită o gară. Lucrările s-au realizat cu forţă de muncă de la batalioanele disciplinare ale armatei, puşcăriaşi şi muncitori din construcţii. Gara a fost inaugurată în anul 1984.

Scenă de film pentru „Tatăl risipitor"

Construcția a fost realizată de forța de muncă a batalioanelor punitive ale armatei, deținuți și muncitori în construcții. Gara a fost finalizată în 1984.

În 1973, ea a apărut în mai multe scene din filmul „Tatăl risipitor”. Florin Rădulescu, referent de specialitate în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi, a vorbit despre acele vremuri.

„Copil fiind, am asistat la filmarea câtorva scena în gară. Au fost aduse mai multe garnituri vechi de tren şi au fost instalaţi stâlpi de iluminat gen felinare pentru a se creiona cât mai bine atmosfera din film. Ni se părea fascinant. O serie de actori, dar şi figuranţi au filmat câteva zile la Călăraşi”, îşi amintea Florin Rădulescu, referent de specialitate în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi, potrivit adevărul.ro.