Fiscul ia la ţintă coafezele şi zugravii!

Hotelurile, restaurantele, centrele de înfrumuseţare şi persoanele fizice cu activitate de comerţ vor fi intens verificate în 2010. ANAF vrea să introducă în legislaţie noţiunea de control indirect, prin care să se poată folosi de probele colaterale în aducerea la suprafaţă a serviciilor nefiscalizate.

Vremurile în care coafeza Maricica îţi tapa podoaba capilară fără să-ţi dea bonul fiscal după achitarea serviciului sunt aproape de sfârşit. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este hotărâtă să combată evaziunea din zona acestui tip de servicii. Potrivit şefului ANAF, Sorin Blejnar, instituţia îşi va extinde în 2010 inspecţiile şi metodele de verificare.

„Vrem să introducem în codul de procedură fiscală noţiunea de control indirect. Adică va trebui să adunăm acele probe colaterale pentru a demonstra că într-un loc se produce evaziune fiscală", a declarat Blejnar, într-un interviu pentru Adevărul.

Acesta a exemplificat situaţia de control indirect cu câteva speţe. De pildă, inspectorii fiscali pot constata în cadrul unui control la un hotel că acesta are un grad mediu de ocupare, în ultimele patru luni, de zece camere pe zi. „Prin urmare, într-o lună ar trebui să spele 300 de cearşafuri, iar de la curăţătorie au factură pentru o mie de cearşafuri. Asta înseamnă că au avut 700 de camere neînregistrate", spune Blejnar.

O altă situaţie este aceea în care inspectorii fiscali verifică un restaurant. „Acesta are un cuptor electric cu un consum uriaş, dar nu are niciodată un bon fiscal în casă", completează preşedintele ANAF.

„Mica" evaziune

Blejnar a precizat că o să definească tot cadrul legal pentru a putea face control indirect şi că prin asta ţinteşte mica evaziune. „Prin asta nu mă refer la ponderea ei în PIB, ci la evaziunea zilnică: salonul de coafură, deşi are 20 de borcane de gel goale, nu are niciun bon în casă", spune şeful Fiscului. Acesta adaugă că marea evaziune este cea legată de TVA - mai ales cel aferent achiziţiilor intracomunitare - de produsele accizabile sau de cele energetice.

Revenind la mica evaziune, zugravii sunt o altă categorie vizată de inspecţii. „Vine la om acasă, iar clientul îi dă banii în mână, fără să primească bon, fără nimic. Uneori îl găsesc ca persoană fizică după ce a cumpărat cantităţi uriaşe de vopsea pe care nu le poate folosi în scop personal, doar comercial", arată Blejnar.

Cooperare cu poliţia

Autorităţile par mai hotărâte ca niciodată să lupte cu evaziunea, astfel că vor lucra pe două paliere: unul legislativ şi unul de control. „Va trebui să găsim o variantă foarte clară de prevenire a abuzului în exercitarea dreptului de a cesiona părţile sociale sau acţiunile, unde nu doar Ministerul de Finanţe sau ANAF vor avea legitimitate", transmite Blejnar. Concret, Fiscul va coopera cu Ministerul Justiţiei, cu poliţia şi parchetele.

„Vom crea un registru al operatorilor intracomunitari, să vedem cine sunt toate aceste firme. Partea legislativă sperăm să fie gata până cel târziu la jumătatea acestui an", mai spune şeful ANAF. Instituţia vrea să concentreze o mare parte din inspecţii spre marii contribuabili şi, din nou, spre tranzacţiile imobiliare.

„Avem persoane fizice care au ridicat, în perioada 2006-2008, blocuri de P+n etaje, pe care le verificăm şi care insinuează că am fi abuzivi, că ne vor da în judecată, că vor face plângeri penale. Noi încercăm să stabilim nişte impozite şi nişte taxe pe care trebuiau să le plătească la stat", spune Blejnar.

Acesta arată că din acest an s-a introdus şi o facilitate fiscală pentru cei care au făcut tranzacţii imobiliare, dar de care nu s-a folosit niciunul dintre cei verificaţi. Aceştia pot veni la Fisc să demonstreze, cu documente, că au cumpărat cu TVA toate materialele necesare construcţiei pentru a-l deduce din sumă. „Nu a venit nimeni. De ce? Fiindcă în toată perioada 2006-2008, de explozie imobiliară, s-au aprovizionat de pe piaţa neagră cu materiale, forţa de muncă fiind plătită şi ea tot la negru", spune directorul ANAF.

Anul trecut, aproape 5.000 de angajaţi ai ANAF au fost implicaţi pe partea de control fiscal. Obligaţiile suplimentare stabilite în urma inspecţiilor au crescut cu 32,6% faţă de 2008. Dacă în 2008 instituirea de măsuri asigurătorii a adus în cont 600 de milioane de lei, anul trecut suma a urcat cu 215%, la două miliarde de lei.

Situaţii „hazlii"

În 2010, şeful Fiscului vrea să scoată funcţionarii din birouri şi, în plus, va comasa şi desfiinţa administraţiile fiscale nerentabile.

„Avem o situaţie hazlie, pe care nimeni în ultimii ani nu a luat-o în considerare. Există oraşe în care, pe aceeaşi stradă, avem două administraţii fiscale: una municipală şi una orăşenească. Sau oraşe în care avem trei administraţii fiscale: una judeţeană, una municipală şi una orăşenească. Un alt caz este acela în care administraţia comunală este în oraş", spune Blejnar.

De pildă, în Eforie Sud, pe aceeaşi stradă, există Administraţia oraşului Eforie şi cea a oraşului Techirghiol. „Dacă o desfiinţăm pe cea din urmă, cetăţenii din Techirghiol nu au de ce să fie supăraţi, fiindcă ei oricum veneau în Eforie să-şi plătească impozitele. În schimb, acum avem doi şefi, doi adjuncţi. Îi voi scoate din birouri şi îi voi băga în controale", transmite şeful Fiscului. Acesta a precizat că, în următoarele două luni, va elimina toate aceste anomalii şi îşi va suplimenta personalul pe partea de control.

Control fiscal după rambursare

Deconturile de TVA cu sume între 5.000 de lei şi 10.000 de lei vor fi încadrate autormat în categoria „risc fiscal mic". Controlul la firmele care cer aceste deconturi se va face după rambursare. ANAF va introduce un regim special de plată a TVA pentru exportatori. Şi aici rambursarea se va face cu inspecţie fiscală ulterioară, cu excepţia situaţiilor de risc fiscal mare.

Contribuabilii mijlocii vor fi obligaţi să depună declaraţiile fiscale on-line. În plus, Fiscul va continua verificările la firmele care au înregistrat patru deconturi succesive cu sume negative de TVA şi nu au cerut rambursare.