Avertisment pentru turiști! Bacteria Vibrio a închis mai multe plaje din Spania. De ce a fost numită „mâncătoare de țesuturi”

Odată cu debutul oficial al sezonului estival, milioane de turiști așteaptă cu nerăbdare concediile și, în multe cazuri, își planifică vacanțele pe litoral. Totuși, anul acesta, sectorul turistic este umbrit de răspândirea bacteriilor din mare, fenomen care a forțat deja închiderea mai multor plaje în Spania, scrie Euronews.

Bacteria Vibrio, favorizată de încălzirea climatică și supranumită „bacteria care mănâncă țesuturi”, stârnește îngrijorare în întreaga Mediterană.

Bacteria Vibrio și riscul medical în creștere

O preocupare majoră o reprezintă bacteria Vibrio, cunoscută popular drept „bacteria care mănâncă țesuturi”, un microorganism transmis prin apă care trăiește în mod natural în ape marine și salmastre, în special în zonele unde râurile se varsă în mare.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), „Vibrio este o bacterie acvatică ce poate fi găsită în fructe de mare”, iar unele tulpini pot provoca afecțiuni variind de la gastroenterită până la infecții severe și chiar letale.

Printre cele mai relevante specii din Europa se numără Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și anumite variante de Vibrio cholerae. EFSA avertizează că aceste bacterii pot provoca infecții fie prin consumul de fructe de mare crude, fie prin contactul cu răni deschise în apă.

„Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme determină boli foarte diferite”, explică organizația Gavi.

„În cazuri grave, infecția poate declanșa fasceită necrozantă, în care țesutul din jurul rănii se distruge rapid. Bacteria poate ajunge și în sânge, provocând septicemie, iar în unele situații pacienții necesită amputația membrului afectat”, spun specialiștii citați de Euronews.

Pe măsură ce temperaturile cresc, bacteriile din genul Vibrio, supranumite „bacteriile care mănâncă țesuturi”, devin o problemă tot mai prezentă pe litoralul european. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), „Vibrio este o bacterie acvatică ce poate fi găsită în fructe de mare”, iar unele tulpini pot provoca infecții severe, de la gastroenterite până la forme letale.

Specii precum Vibrio vulnificus sau Vibrio parahaemolyticus pot infecta atât prin consum de produse marine crude, cât și prin contactul cu răni deschise în apă. Organizația Gavi avertizează că, în cazuri grave, „infecția poate declanșa fasceită necrozantă… bacteria poate ajunge și în sânge, provocând septicemie”.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) semnalează „un risc crescut de infecții cu Vibrio pe durata sezonului estival”, în special în perioadele de caniculă și în apele de mică adâncime.

Mediterana, indicator al dezechilibrului climatic

Fenomenul este mai pronunțat în Marea Mediterană, considerată una dintre regiunile cele mai vulnerabile la încălzirea globală. Analistul Hatim Aznague din cadrul Uniunii pentru Mediterană afirmă că „este important de subliniat că Marea Mediterană nu este o victimă a schimbărilor climatice, ci o avanpremieră a acestora. Este una dintre mările care se încălzesc cel mai rapid de pe planetă”.

El explică faptul că temperaturile ridicate, poluarea și salinitatea redusă creează condiții ideale pentru proliferarea bacteriilor patogene.

EFSA avertizează că „prevalența Vibrio în fructele de mare este așteptată să crească atât la nivel mondial, cât și în Europa, din cauza schimbărilor climatice”.

Impactul nu este doar sanitar, ci și economic. Aznague subliniază că „pe coastele noastre, litoralul nu face parte din economie, el este economia!”.

Închiderea plajelor afectează direct turismul, iar „o plajă închisă reprezintă un impact climatic cu o factură atașată”.

Pentru experți, problema nu mai este una viitoare. „Nu este acceptabil să facem concesii nici în privința sănătății noastre, nici în privința climei”, avertizează Aznague, care rezumă situația astfel: „Bacteriile nu sunt povestea, ele sunt mesagerii; povestea este o mare scoasă din echilibru de căldură și poluare.”