Bernard Arnault, cel mai bogat om din Franța, a refuzat ani de zile să plătească impozit. Ce datorie are acum

Bernard Arnault, cel mai bogat om din Franța, a fost obligat de justiția franceză să plătească taxe restante de 22,5 milioane de euro, după un proces care a durat mai mulți ani. Cazul a fost relatat prima dată sâmbătă de publicația l’Informé.

Cum a ajuns Bernard la această datorie

Arnault și soția sa ar fi trebuit să plătească impozit pe cea mai mare parte a unei sume de 50 de milioane de euro pe care au primit-o după ce au retras bani dintr-o societate holding belgiană care deținea acțiuni legate de gigantul din industria luxului LVMH, a hotărât o instanță administrativă, potrivit Irish Times.

În cadrul unor procese succesive, începând din 2020, Arnault a contestat argumentele invocate de autoritățile fiscale și a avut câștig de cauză de două ori înainte de această răsturnare de situație. Un purtător de cuvânt al său a declarat că acesta va face din nou apel.

Magnatul s-a opus în mod deschis propunerilor privind impozitul pe avere. Anul trecut, el a criticat dur o propunere promovată de renumitul academician Gabriel Zucman și susținută de partidele de stânga, afirmând că aceasta ar fi „distrugătoare pentru economia franceză”. El l-a descris pe Zucman drept „un activist de extremă stânga... care își pune competențele pseudo-academice în slujba ideologiei sale”.

După o intensă activitate de lobby din partea mediului de afaceri, propunerea de „impozit Zucman” a fost respinsă în parlament. Aceasta ar fi obligat persoanele cu averi de peste 100 de milioane de euro să plătească anual un impozit de minimum 2% asupra tuturor activelor lor, inclusiv asupra companiilor, acțiunilor și câștigurilor nerealizate.

Ce companii controlează familia lui Bernard

Arnault și familia sa dețin controlul asupra LVMH – cunoscută pentru mărci precum Louis Vuitton, Moët Hennessy și Dior – printr-o participație de 50,01%.

Indicele Bloomberg Billionaires îl clasează pe locul opt în topul celor mai bogați oameni din lume, cu o avere de 165 de miliarde de dolari.

Litigiul fiscal a avut la origine o restructurare în cadrul căreia Arnault a transferat acțiuni legate de LVMH către o societate holding belgiană, în schimbul unor acțiuni în entitatea belgiană. Ani mai târziu, când compania i-a restituit aproximativ 50 de milioane de euro prin reducerea capitalului social, Arnault a susținut că plata ar fi trebuit tratată ca o rambursare de capital scutită de impozit.

Autoritățile fiscale au susținut însă că cea mai mare parte a sumei ar trebui tratată, dimpotrivă, ca venit distribuit impozabil.

În hotărâre, instanța a restabilit aproximativ 22,5 milioane de euro reprezentând impozit pe venit suplimentar, contribuții sociale și obligații fiscale aferente impozitului pe avere.

„Această hotărâre, care anulează atât sentința de primă instanță, cât și o decizie anterioară a aceleiași curți de apel, va fi contestată la Conseil d’État”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Arnault, referindu-se la cea mai înaltă instanță administrativă din Franța.

Purtătorul de cuvânt a adăugat: „LVMH este cel mai mare contribuabil corporativ din Franța. Activitățile globale ale grupului contribuie, de asemenea, cu peste 1% la PIB-ul țării”.

Plățile totale ale companiei la impozitul pe venit au crescut la aproximativ 5,5 miliarde de euro anul trecut, cu peste 300 de milioane de euro mai mult decât în 2024, potrivit declarațiilor directorului financiar al companiei în cadrul unei conferințe privind rezultatele financiare.

Nu este primul scandal pentru Bernard Arnault

Arnault a fost implicat într-un scandal în 2012, după ce a solicitat cetățenia belgiană, pe lângă cea franceză, într-o mișcare pe care criticii au considerat-o menită să-i optimizeze situația fiscală.

La acea vreme, președintele socialist de atunci, François Hollande, propunea o „superimpozitare” de 75% asupra veniturilor de peste 1 milion de euro pe an, măsură care, în cele din urmă, nu a fost pusă în aplicare.

Într-un interviu acordat ziarului „Le Monde” la acea vreme, Arnault a declarat că această măsură avea scopul de a „proteja mai bine fundația belgiană pe care am înființat-o, cu singurul obiectiv de a asigura continuitatea și integritatea grupului LVMH în cazul în care aș deceda și moștenitorii mei nu ar ajunge la un acord”.

Ulterior, el a renunțat la cererea de cetățenie.