«Bestia din Est» a dus zăpada până în Grecia. Acum o săptămână, acolo erau 28 de grade Celsius

Vrei să vezi zăpadă? Te duci în Grecia! Şocantă informaţie, dar 100% adevărată. Dacă acum o săptămână erau 28 de grade Celsius şi grecii ieşiseră la plajă, de două zile „Bestia din Est” a coborât până la Mediterană şi a acoperit oraşele greceşti cu un strat de omăt. Fenomenele extreme vor deveni tot mai frecvente, avertizează climatologul Roxana Bojariu.

Încălzirea climei a adus perturbări în transportul obişnuit al curenţilor de aer. Acum, aceste transporturi leagă mult prea mult „frigiderul arctic” de „cuptorul tropical” şi de aceea apar fenomenele extreme şi variaţiile meteorologice pe care le suferă o aceeaşi regiune într-un interval scurt de timp, a explicat la Digi24 climatologul Roxana Bojariu.

Ne confruntăm în prezent cu dereglări meteorologice la nivelul întregii emisfere nordice şi am simţit şi noi, în România, efectul acestor perturbaţii.  Am avut un transport de aer rece din Arctica, venit pe fondul unei perioade calde, şi de aceea au fost diferenţe chiar şi de 20 de grade în decurs de o zi, a explicat climatologul. Mai întâi, „Bestia” a atacat zonele din vestul şi nord-vestul Europei. Tamisa a îngheţat pe porţiuni, iar lucrul acesta se întâmplă cam o dată la 60 de ani, şi s-a patinat pe canalele din Amsterdam. 

Apoi, aerul arctic, rece, s-a deplasat spre centrul şi sud-estul continentului, de aceea şi noi am intrat în zona aceasta de impact. Cel puţin şi săptămâna aceasta vom mai avea temperaturi scăzute, suntem încă pe codul galben, dar temperaturile scăzute vor fi în continuare în atenţia meteorologilor şi s-ar putea să apară actualizări ale codului.

Lucrurile nu se întâmplă însă numai în România şi în toată Europa. Grecia, acoperită acum cu zăpadă, avea în urmă cu doar câteva săptămâni temperaturi de 28 de grade, oamenii deja făceau baie în mare. În Turcia, tot aşa, acum o lună au fost temperaturi foarte mari. Spania a avut zăpezi extraordinar de mari, cod roşu, dar acum are temperaturi mai ridicate.

În schimb, avem o Groenlandă foarte caldă şi un aer cald care este transportat pe direcţia Groenlandei şi mai departe, peste Pol. Această perturbaţie, în care avem o zonă arctică mai caldă, modifică şi felul în care se face transferul de căldură şi umiditate, inclusiv pe continentul european, mai explică specialistul.

Avem de-a face cu o iarnă ieşită din tipar, pentru că avem un alt tip de circulaţie atmosferică predominantă, cel pe direcţia nord-sud. Aceste transporturi care leagă mult prea mult frigiderul arctic cu cuptorul tropical nu prevalau în mod obişnuit, acum mai multe decenii. Exista acea circulaţie care ţinea aerul rece deasupra Polului, iar pe zona continentală erau sistemele de vreme care veneau pe direcţia dinspre vest spre est.

La ce să ne aşteptăm? Dacă per total temperatura medie de iarnă are o tendinţă de creştere, vor exista fluctuaţii foarte mari, în care vor predomina perioadele cu temperaturi mai mari decât în mod obişnuit, dar vor fi şi episoade, chiar dacă limitate în timp, cu condiţii foarte severe de iarnă.

Această trecere de la un regim la altul, regimuri contrastante, din păcate, va fi ceva ce va caracteriza de-acum încolo. Variabilitatea aceasta se pare că va creşte şi mai mult şi vor fi mai multe fenomenele extreme.