Boala transmisă de căpuşă, «fabricată» în laborator?

O teorie demnă de un film SF la prima vedere i-a pus pe gânduri pe specialişti. Camera Reprezentanţilor din SUA a cerut o anchetă care să cerceteze dacă răspândirea bolii Lyme a fost provocată de un experiment prin care Pentagonul a încercat să transforme căpuşele în arme biologice.

Congresmanul republican Chris Smith vrea să ştie exact dacă America a experimentat folosirea de căpuşe şi alte insecte ca arme biologice în perioada 1950 şi 1975, scrie presa britanică, citată de Hotnews. În plus, ar exista suspiciuni că unele insecte folosite au fost eliberate din laboratoare, aceasta fiind explicaţia pentru răspândirea bolii Lyme.

O nouă carte, publicată în luna mai de un membru al Universităţii Stanford, Kris Newby, a ridicat întrebări despre originea bolii ce afectează 400.000 de americani în fiecare an. În cartea ”Muşcat: Istoria secretă a bolii Lyme şi armele biologice” este citat cel care a descoperit patogenul Lyme, Willy Burgdorfer, acesta spunând că epidemia Lyme a fost provocată de un experiment militar care a fost scăpat de sub control. Burgdorfer, care a murit în 2014, a lucrat ca cercetător în domeniul armelor biologice pentru armata SUA şi a declarat că a avut rolul de a creşte purici, căpuşe, ţânţari şi alte insecte care se hrănesc cu sânge şi de a le infecta cu agenţi patogeni care provoacă boli la oameni. Potrivit cărţii, au existat programe pentru aruncarea de căpuşe şi alte insecte din aer, iar insecte neinfectate au fost eliberate în zone rezidenţiale din SUA pentru a se vedea cum se răspândesc. Cartea sugerează că o astfel de schemă ar fi scăpat de sub control şi ar fi dus la epidemia bolii Lyme din anii, 60.

Căpuşele fac parte din clasa arahnidelor, sunt înrudite cu păianjenii şi sunt păraziţi. Aceste insecte pot varia ca dimensiuni, de la gămălia unui ac până la dimensiunea unei radiere de la un creion. Cu cât se hrănesc cu mai mult sânge, cu atât devin mai mari. În momentul în care au ajuns pe corp, căpuşele tind să migreze spre zonele umede şi calde: axilă, zona inghinală sau scalp. Apoi, prin muşcătură îşi introduc capul sub pielea victimei şi încep să se hrănească pe seama organismului parazitat. Medicii spun însă că muşcătura de căpuşă e periculoasă doar dacă parazitul care s-a fixat pe corpul tău e infectat cu anumiţi germeni periculoşi.

Cum se manifestă

Babesioza

Una dintre cele mai cunoscute boli transmise de căpuşă este Babesioza. Aceasta este o boală cauzată de un parazit ce infectează şi distruge eritrocitele (celulele roşii ale sângelui). Simptomele babesiozei sunt asemănătoare unei răceli (febră, dureri musculare, senzaţie de oboseală continuă). Nu există vaccin împotriva acestei boli, însă se tratează cu antibiotice.

Boala Lyme

Se mai numeşte şi borelioza şi este cauzată de o bacterie cu care se infectează căpuşele după ce se hrănesc cu insecte deja infectate. Boala Lyme este întâlnită cel mai des în Europa, în America de Nord şi Asia. Mai este numită şi boala cu 1.000 de feţe. Simptomele bolii Lyme sunt dureri de cap, oboseală şi o erupţie caracteristică la nivelul pielii, care apare în decurs de 3-30 de zile de la muşcătură şi se răspândeşte în decurs de câteva zile. Nici pentru această boală nu există vaccin. Se poate trata ca şi babesioza cu ajutorul antibioticelor, tratamentul fiind administrat timp de câteva săptămâni. Dacă nu este tratată, boala Lyme atacă inima şi sistemul nervos central.

Encefalita

Encefalita transmisă de căpuşă este o infecţie virală. Boala se manifestă la nivelul sistemului nervos central şi se întâleşte mai ales în Europa, dar şi în Asia.