Elevi din Marea Britanie ar fi folosit AI pentru a afla subiectele de examen. Profesorii vorbesc despre o „zonă gri” greu de controlat

Un grup de elevi din Marea Britanie susține că a folosit inteligența artificială pentru a anticipa subiectele de la examenele naționale cu o acuratețe de peste 90%. Este vorba despre examenele GCSE și A-level, două etape-cheie din sistemul britanic de educație, echivalente aproximativ cu finalul gimnaziului și cu examenul de absolvire necesar pentru admiterea la universitate.

Elevii afirmă că au antrenat un model AI pe subiecte din ultimele două decenii și pe tipare ale examenelor. Cazul a deschis dezbateri despre limitele dintre inovație și trișare în educație. În timp ce unii îl consideră un progres tehnologic, alții avertizează că deschide o zonă gri dificil de controlat.

AI „vede” subiectele

Impactul pe care îl are AI asupra educației nu poate fi subestimat. Mulți profesori, de la școlile primare până la programele de masterat și doctorat din colegii și universități de elită, nu mai fac față amplorii fenomenului de trișare, în condițiile în care studenții folosesc programe de AI din ce în ce mai sofisticate pentru a scrie eseuri, lucrări și pentru a externaliza lectura cărților sau materialelor de curs, scriu jurnaliștii britanici de la The Independent.

De cele mai multe ori, universitățile se bazează exclusiv pe integritatea studenților pentru a preveni utilizarea AI în realizarea lucrărilor. Un exemplu este ghidul etic al Universității Oxford privind utilizarea AI de către studenți.

Acesta precizează că „instrumentele AI trebuie utilizate responsabil și etic, în conformitate cu standardele academice de rigurozitate și integritate care sunt așteptate de la voi ca studenți la Oxford. Ar trebui să folosiți întotdeauna instrumentele AI cu integritate, onestitate și transparență și să mențineți o abordare critică față de orice rezultat generat de aceste instrumente”.

Un grup de elevi dintr-o școală de elită din Marea Britanie a dezvoltat un model AI antrenat pe subiecte de examene din ultimele două decenii, pe conținutul programei și pe tipare statistice ale rezultatelor.

Aceștia susțin că sistemul a atins anul trecut o acuratețe de 85%, iar în prezent depășește 90%, oferindu-le un avantaj semnificativ în pregătire.

„Profesorii au încercat să prezică ce va pica la examene de zeci de ani. Este o practică complet acceptată”, spune Henry*, 18 ani, pentru publicația citată.

„Cum e asta diferit? Este doar o versiune evoluată”.

Strategia elevilor a generat controverse în rândul profesorilor și experților în educație, care atrag atenția că linia dintre utilizare legitimă și trișare devine tot mai dificil de trasat.

În timp ce unele instituții se bazează pe sisteme avansate de detectare, altele admit că metodele de fraudă evoluează mai rapid decât instrumentele de control.

„Se întâmplă în probabil fiecare școală din țară, iar cu cât înțelegi mai bine AI, cu atât devine mai precis”, afirmă Yichen*, o elevă de 18 ani.

„Nu aș recomanda nimănui să se bazeze orbește pe asta, dar trebuie să știi ce faci”.

O zonă gri pentru viitorul educației

Dincolo de cazul punctual, fenomenul arată o transformare importantă în educație, unde AI este perceput atât ca instrument de învățare, cât și ca mijloc de avantaj competitiv.

În timp ce unii elevi îl resping, considerând că afectează creativitatea, gândirea, munca autentică, alții îl integrează în strategii de performanță academică.

„A-level-urile sunt doar un mijloc către un scop”, spune Henry.

„Dacă AI mă ajută acum să ajung acolo, atunci e bine”.

Autoritățile educaționale avertizează că noile tehnologii.

Studenții din întreaga lume sunt conștienți și speriați de riscul de a fi prinși copiind, dar acest lucru nu a oprit un val de noi metode de fraudă, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive de tip earpiece, folosite în examene la nivel global.

Șeful Ofqual din Anglia, Sir Ian Bauckham, a avertizat recent că universitățile se bazează pe supraveghere avansată pentru a opri trișatul high-tech, însă alți lideri academici recunosc că aceste dispozitive foarte sofisticate complică enorm procesul de supraveghere.

Experții spun că problema nu mai este doar despre trișare, ci despre redefinirea însăși a modului în care sunt evaluate cunoștințele.