Harta COVID în Europa. De ce țările din vestul Europei au suferit mai mult față de cele din est. Explicația unui expert român la Stanford

Diferențele mari de infectări și decese dintre state pot fi influențate de mai mulți factori. Însă nu poate fi trecută cu vederea discrepanța între numărul îmbolnăvirilor din vestul Europei, pe de o parte și centrul și estul continentului, pe de altă parte. Unul dintre motivele care au dus aici ar fi că statele din est ar fi luat măsuri mai rapide încă de la primele îmbolnăviri și decese. Veronica Anghel, specialist în ştiinţe politice la Stanford atrage atenția însă că România și alte state din această zonă, sunt de fapt în pragul colapsului.

Un raport al publicației The Guardian a arătat că și cele mai afectate țări din Europa Centrală și de Est au infecții și rate de deces la un milion de locuitori mult mai mici decât națiunile Europei de Vest, iar în unele statistici sunt cu adevărat remarcabile: Slovacia a înregistrat doar 1.413 cazuri confirmate și 25 de decese. Vecina Austria are totuși de peste 10 ori mai multe infecții și de 20 de ori mai multe decese față de Slovacia, care are o populație de două ori mai mică.

De ce țările din estul Europei au avut mai puțin de suferit față de cele din vest

The Guardian relatează că sunt numeroase cauzele care au contribuit la discrepanța dintre țări.

1. Cel mai important motiv pare să fie blocarea timpurie a tuturor activităților publice implementată de aproape toate țările din regiune. În timp ce în Marea Britanie și alte țări din Europa de Vest, evenimentele și adunările publice încă aveau loc în a doua și a treia săptămână a lunii martie, în Europa centrală și de est, guvernele au văzut ce se întâmplă în Italia și au pus în aplicare blocaje rapide. În multe locuri, teama că sistemele de sănătate insuficientizate și care se luptă rapid sunt copleșite a ajutat cu hotărâre.

Iată alte motive care ar fi putut duce la aceste diferențe:

2. Speranța de viață mai mică, în țările din estul Europei, ceea ce înseamnă mai puțini vârstnici vulnerabili încă în viață.

3. Densitate mai mică a populației.

4. Mai puține zboruri către China.

5. Rate mai mici de testare sau chiar doar noroc.

6. Purtarea obligatorie a măștilor în aer liber, care este acum comună în mare parte din Europa. A fost pusă în aplicare încă de la început de Republica Cehă și Slovacia și poate, de asemenea, a ajutat la stoparea răspândirii.

Printre țările care au luat rapid măsuri de evitarea răspândirii coronavirusului se află și Grecia. Această țară  a implementat măsuri stricte pentru a evita încordarea sistemului său de sănătate lovit de austeritate. Și a funcționat, având în vedere că, până acum, cifrele de coronavirus au rămas impresionant de scăzute. La o populație de 11 milioane, doar 2.620 de cazuri de coronavirus au fost confirmate până în prezent.

Atât Grecia, cât și Republica Cehă au fost incluse într-o rețea de șapte națiuni cu răspunsuri la coronavirus de succes, convocate de cancelarul austriac, Sebastian Kurz, pentru a împărtăși cele mai bune practici.

Explicația unui expert român la Stanford

În Europa centrală, unii consideră că regiunea nu primește suficient credit pentru numărul său mai mic și o atacă spre o atitudine patronantă față de „noile” țări ale UE din „vestul” Europei de Vest.

Primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a folosit criza pentru a impune o legislație mult criticată care îi permite să se pronunțe prin decret la nesfârșit, în timp ce guvernul polonez intenționează să organizeze o alegere prezidențială controversată prin vot poștal în acest weekend.

Veronica Anghel, politolog român la Universitatea Stanford, a declarat că unele țări din regiune „li se acordă mai mult credit decât ar trebui” pentru răspunsurile lor. „Momentul de blocare este un instrument contondent și o măsură proastă pentru succesul autorităților”, a spus Anghel. A lăudat răspunsul unor țări, inclusiv Republica Cehă și Slovacia, ambele având sisteme de asistență relativ bine finanțate. „Dar Ungaria, România și Bulgaria sunt la limită. Orice creștere a cazurilor va răsturna sistemul sanitar”, a spus ea.

Autorități din întreaga regiune sunt conștiente de faptul că oricând există posibilitatea unei noi creșteri a numărului de infecții. Din acest motiv, multe țări au în vedere eliminarea blocajelor, dar menținerea unor controale de frontieră stricte pentru a-și păstra vizitatorii străini sau, cel puțin, carantina tuturor noilor sosiți.

Citește și:

Pregătiri pentru vacanța de vară: când deschid grecii și bulgarii sezonul turistic

De ce COVID-19 a făcut mai mult prăpăd în Europa decât în China?