Imaginea disperării, cu sute de afgani la bordul unui avion care pleacă din Kabul. Ce se va întâmpla după „căderea” Afganistanului în mâinile talibanilor

Căderea Afganistanului în mâinile talibanilor după cucerirea ultimei redute - Kabul - a șocat o lume-ntreagă, deși cu toții știam că ocuparea Capitalei era inevitabilă. Nimeni nu se aștepta însă ca talibanii să-și proclame atât de repede victoria. Practic, în doar 10 zile de la retragerea trupelor americane ei au reușit să cucerească ceea ce nu au putut timp de 20 de ani. Ce se va întâmpla de acum încolo? Care va fi impactul acestui conflict în lume? Cum va fi afectată România? Iată câteva întrebări la care analiștii în politică externă au încercat să răspundă.

Evident, lumea întreagă va trebui să facă față consecințelor acestui conflict, care nu sunt deloc de neglijat.

O nouă criză a migrației

O primă consecință a războiului din Asia Centrală o reprezintă valul uriaș de migranți ilegali care vor să fugă din țară și să se refugieze în state europene sau state vecine. Turcia chiar a început să ridice la graniță un zid menit să-i oprească. De câteva zile, pe aeroportul din Kabul mii de oameni se calcă în picioare pentru a prinde un loc într-unul din avioanele comerciale care transportă refugiați. 

România şi alte 63 de ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite, plus Uniunea Europeană, au emis o declaraţie comună prin care cer ca localnicii şi străinii care doresc să plece din Afganistan să poată să facă facă acest lucru. Prima ţară europeană care s-a declarat dispusă să primească refugiaţi afgani este Albania.

Specialiștii în politică externă se feresc să anunțe un posibill exod, dar ceea ce se întâmplă zilele acestea pe aeroport ar trebui să ne dea de gândit. Mii și mii de oameni, tineri, bătrâni, femei cu copii, încearcă să fugă din calea talibanilor agățându-se cu disperare până și de roțile aparatelor de zbor. 

În zonă va înflori terorismul

Un alt aspect care îi va preocupa din plin pe mai-marii lumii este înflorirea terorismul în zonă. Se știe că talibanii au relații cu diferite grupări teroriste internaționale printre care și temuta Al Qaeda. Avertismentul a venit încă de acum câteva luni din partea agențiilor de informații occidentale care au observat „mișcări în teren”. Temerea cea mare o reprezintă puterea de influență pe care talibanii o exercită asupra tinerilor jihadiști occidentali. 

Înrudirea ideologică dintre talibani și Al-Qaeda rămâne și ea forte puternică. Mulți dintre liderii insurgenți care se întorc la putere, inclusiv Abdul Ghani Baradar, un posibil președinte, sunt veterani ai regimului taliban din 1996 – 2001, când liderul istoric, Mullah Omar, l-a luat pe Osama bin Laden sub aripa sa și i-a permis să pregătească atacul din 11 septembrie 2001, scrie G4Media. Taberele de antrenament Al-Qaeda au fost detectate și distruse în Afganistan pe tot parcursul conflictului, dar au reapărut aproape imediat. Statul Islamic a demonstrat că recrutarea și radicalizarea online sunt suficiente pentru a inspira atacuri cu victime în masă împotriva Occidentului.

Intensificarea traficului de droguri

Altă consecință a preluării puterii talibanilor ar putea fi intensificarea traficului de droguri cu destinația Europa. În ciuda a miliarde de dolari cheltuite de SUA pentru a combate comerțul cu droguri afgan după 2001, țara rămâne cel mai mare furnizor mondial de opiu și heroină. Barnett Rubin, fost consilier al Departamentului de Stat al SUA în Afganistan, a remarcat că narcoticele sunt “cea mai mare industrie din Afganistan, cu excepția războiului”.

Valoarea estimată a economiei opiaceelor ​​este de până la cinci miliarde de euro pe an și, deși este discutabilă amploarea implicării talibanilor în comerț, nu există nicio îndoială că substanțele narcotice reprezintă o activitate secundară profitabilă pentru mișcarea islamistă radicală.

CITEȘTE ȘI: Măcel în Kandahar după plecarea trupelor americane. 100 de civili, executaţi, alţi 300, daţi dispăruţi