Planul lui Elon Musk care l-ar putea transforma în cel mai înfricoșător de puternic om de pe planetă
Privește spre cerul nopții și, dacă vezi ceva acolo sus care este luminos și se mișcă, sunt șanse mari să îi aparțină lui Elon Musk. Cea mai bogată persoană din lume – cu o avere netă de 600 de miliarde de lire și în creștere – și-a lansat primii sateliți Starlink pe orbită joasă a Pământului în 2019. Aceștia au fost prezentați ca o soluție pentru furnizarea de internet broadband rapid în cele mai izolate locuri de pe glob.
Deplasându-se cu 17.000 de mile pe oră (aprox. 27.359 km/h), la circa 342 de mile (aprox. 551 km) deasupra planetei, sateliții au nevoie de puțin peste 90 de minute pentru a înconjura Pământul. La șapte ani de la lansarea primilor sateliți, constelațiile Orion și Ursa Mare pălesc în fața rețelei Starlink, descrisă ca înconjurând Pământul „ca un nor de țânțari”, scrie Daily Mail.
Planul lui Musk: Un milion de sateliți
Elon Musk controlează deja cea mai mare constelație de sateliți din lume prin Starlink.
Pe măsură ce compania încheie tot mai multe acorduri cu guvernele, numărul sateliților crește de la o săptămână la alta.
Există acum aproximativ 10.000 de nave spațiale Starlink acolo sus, adică două treimi din cei 14.500 de sateliți aflați pe orbită, iar el plănuiește mult, mult mai mulți.
Musk, care deține 40% din Starlink, dar 80% din drepturile de vot, a depus recent o cerere la autoritatea de reglementare din SUA, Federal Communications Commission (FCC), pentru a lansa o constelație de până la un milion de sateliți – da, un milion – care vor fi centre de date orbitale alimentate de energie solară pentru putere de calcul în domeniul Inteligenței Artificiale.
Experții avertizează că această infrastructură i-ar putea oferi o putere geopolitică fără precedent.
Criticii spun că dependența globală de Starlink îl transformă într-un actor strategic imposibil de ignorat.
Utilizarea Starlink în conflicte armate și situații de criză
Sateliții devin din ce în ce mai vitali în domenii precum navigația, cercetarea climatică și observarea Pământului, dar nicăieri nu sunt mai critici decât în comunicații. Iar sistemul Starlink este cât se poate de ușor de utilizat.
Tot ce are nevoie un abonat este un receptor mic cu o antenă controlată electronic, care se orientează automat către sateliți pe măsură ce aceștia trec deasupra, scrie sursa citată.
Funcționarea sistemului este relativ simplă pentru utilizatori: un terminal de dimensiunea unei cutii de pizza se conectează automat la sateliți și transmite semnalul către rețele locale.
Această accesibilitate a transformat Starlink într-un instrument esențial atât pentru civili, cât și pentru armate, mai ales în Ucraina, unde a fost utilizat pentru coordonarea operațiunilor militare și a dronelor.
Starlink a fost un factor crucial și în alte conflicte. În Sudan, rebelii au folosit terminalele pentru a comunica cu milițiile aliate. În Iran și Venezuela, civilii le-au folosit pentru a ocoli blocajele informaționale sau cenzura guvernamentală. În Gaza, au fost utilizate în scopuri umanitare, medicii și organizațiile de ajutor folosindu-le pentru a coordona livrările și a oferi tratament medical online.
Ca și în Ucraina, Starlink contribuie la revoluționarea utilizării dronelor ieftine în conflictul iranian. Acolo, SUA au avut un succes considerabil cu un nou model numit Low-Cost Uncrewed Combat Attack System, sau Lucas.
Supranumită o dronă „kamikaze”, Lucas este controlată printr-un terminal Starlink, ceea ce înseamnă că poate opera pe distanțe mai mari și poate rezista tentativelor de bruiaj iraniene.
Un gând înfricoșător: o lume întreagă dependentă de Musk
Ambiția lui Elon Musk de a lansa până la un milion de sateliți depinde de reducerea drastică a costurilor de lansare, prin racheta Starship, aflată încă în dezvoltare.
Planul său a generat numeroase obiecții, care merg dincolo de impactul asupra mediului și includ problema deșeurilor spațiale, ce pot pune în pericol alte nave și pot reveni necontrolat pe Pământ.
Deși mutarea centrelor de date AI în spațiu este prezentată ca o soluție ecologică, sateliții reflectorizanți ridică alte probleme, experții avertizând asupra creșterii poluării luminoase și a efectelor asupra ritmurilor circadiene, cu posibile consecințe asupra animalelor și sănătății umane.
Mai mult, ar putea duce la scăderea populațiilor de păsări și insecte și la o epidemie de probleme de somn care pot provoca obezitate și cancer.
Criticii prevăd, de asemenea, că plasarea unui milion de sateliți în spațiu va însemna că vom vedea mai mulți sateliți decât stele, distrugând panorama cerului nopții.
Cu toate acestea, în ciuda gravității acestor dezavantaje, nimeni nu va fi prea surprins dacă autoritățile de reglementare din SUA vor aproba cererea lui Musk.
Guvernul SUA depinde prea mult de Musk - de la misiuni spațiale și comunicații prin satelit până la cercetare tehnologică și promovarea mașinilor electrice – astfel încât trebuie să mențină relații bune cu el.
Oficialii americani au vorbit chiar despre faptul că guvernul lor „trăiește din bunăvoința lui”.
S-a prezis chiar că, dacă SpaceX va continua să domine lansările de sateliți în spațiu și serviciile digitale fără egal pe care le oferă pe Pământ, Musk va ajunge să aibă mai multă putere asupra modului în care oamenii schimbă informații decât oricine din istoria civilizației.
Este un gând tulburător, având în vedere că acesta este omul care a propus „bombardarea nucleară” a planetei Marte pentru a o încălzi și a o face locuibilă și care a apărut la un podcast cu un aruncător de flăcări, sub influența canabisului.