Scenariu alarmant: fără SUA, o rachetă balistică lansată de Iran ar fi observată abia deasupra României

Fără implicarea SUA, un atac iranian cu rachete balistice asupra Europei ar putea trece nedetectat până în România. Sistemele europene de apărare antirachetă nu sunt independente și nu dispun de rețele de sateliți pentru identificarea lansărilor. Radarul francez Nostradamus poate observa lansarea, dar cu precizie redusă, iar sistemele britanice urmăresc traiectoria fără a putea intercepta.

Singura șansă de neutralizare reală în Europa este Arrow 3 din Germania, însă fereastra de reacție ar fi foarte scurtă. România devine astfel punct critic în monitorizarea amenințării.

Fără SUA, un atac iranian ar ajunge nedetectat până în România

Apărarea Europei împotriva rachetelor balistice cu rază medie și intercontinentală depinde de Statele Unite de decenii.

Un scenariu în care Iranul poate ataca țări europene cu rachete balistice este destul de realist. La fel de real este și faptul că un astfel de atac ar fi respins datorită sistemului dezvoltat de apărare antirachetă care operează în Europa.

Totuși, problema-cheie este că acest sistem este american. Toate componentele disponibile, unite într-o singură rețea de detectare și distrugere, sunt americane. Acest fapt trebuie privit prin prisma intenției actualei administrații prezidențiale americane sau, cel puțin, a amenințărilor de a părăsi în cele din urmă Europa și de a-și reduce prezența în NATO.

Dacă presupunem că acest lucru se va întâmpla, situația privind respingerea unui atac balistic iranian va fi complet diferită, scrie publicația ucraineană Defense Express.

Lansarea unei rachete iraniene nu ar fi detectată imediat. Țările europene nu dispun de sateliți pentru urmărirea rachetelor. Primii care ar observa ar fi francezii, prin radarul Nostradamus, situat la 90 km vest de Paris. Acesta folosește reflexia undelor radio în ionosferă, acoperind până la 4.000 km, suficient pentru nordul Iranului. Totuși, metoda depinde de condițiile ionosferei, are zone moarte și precizie scăzută, indicând doar că o lansare a avut loc, posibil către Europa.

România, prima linie de detecție

Pe măsură ce racheta traversează Turcia, Europa nu o poate urmări. Abia în apropierea României, la altitudini mari, racheta ar intra în zona radarului AN/FPS-132 de la Fylingdales, UK, care face parte din sistemul american de apărare, dar nu poate intercepta ținta.

Singurul sistem european capabil să intercepteze racheta fără SUA este Arrow 3, deținut de Germania, desfășurat la baza Holzdorf, la 80 km sud de Berlin.

Radarul EL/M-2080 al sistemului poate detecta ținta de la circa 900 km, când racheta se află deja peste granița româno-ungară.

Totuși, acest radar trebuie orientat spre Iran și nu spre Rusia, iar parametrii exacți de interceptare ai Arrow 3 nu sunt publici. Se știe însă că sistemul poate intercepta rachete balistice iraniene.

Dacă racheta depășește capacitățile Arrow 3, doar state individuale ar putea încerca interceptarea cu sistemele Patriot, care nu sunt concepute pentru rachete cu rază medie și trebuie să fie în stare de alertă, protejând obiectivul vizat.

În Europa, doar Germania, Olanda, Suedia, România și Polonia dispun de Patriot PAC-3. Sistemele SAMP/T din Franța și Italia sunt insuficiente pentru rachete balistice moderne, deci nu ar putea interveni eficient.

România devine astfel punct critic în scenariul unui atac iranian, fiind primul teritoriu european unde racheta ar putea fi detectată, însă fără garanția unei reacții eficiente.