Un veteran de 95 de ani vrea să își trăiască ultimele clipe în Coreea de Nord. De ce Seulul îi refuză dorința

Ahn Hak-sop, acum în vârstă de 95 de ani, a fost capturat în timpul Războiului din Coreea și închis decenii întregi pentru că a refuzat să renunțe la convingerile sale politice. Singura sa dorință înainte de moarte este să se întoarcă în Coreea de Nord și să fie îngropat alături de camarazii săi.

Ahn Hak-sop, soldat al armatei nord-coreene și ulterior disident în Coreea de Sud, a refuzat constant să-și abandoneze loialitatea față de Coreea de Nord. Rezistența sa i-a adus peste 42 de ani de detenție, una dintre cele mai lungi perioade de încarcerare pentru un prizonier nord-coreean.

Încercări recente și refuzul autorităților

Deși astăzi este slăbit și imobilizat într-un scaun cu rotile, Ahn a încercat recent să ajungă la Podul Unificării, care duce spre Zona Demilitarizată. A cerut autorităților să-i permită trecerea, dar cererea i-a fost respinsă, iar el a fost escortat înapoi în ciuda protestelor celor prezenți.

„Îmi e dor de Nord, e de nesuportat. Vreau să fiu îngropat în pământ liber”, a spus Ahn, fluturând un steag nord-coreean, potrivit publicției CNN.

Contactele neautorizate cu Nordul sunt interzise de autoritățile sud-coreene, iar accesul civililor în DMZ este extrem de restricționat. Coreea de Sud și Coreea de Nord rămân tehnic în stare de război, armistițiul din 1953 nefiind urmat de un tratat de pace.

Pentru Phenian, revenirea lui Ahn ar putea fi o victorie simbolică, un fost prizonier care se întoarce din țara inamică. Pentru Ahn, însă, e strict o chestiune personală. Este unul dintre cei șase foști prizonieri care cer să fie repatriați. Ministerul sud-coreean al Unificării examinează opțiuni „din perspectivă umanitară”, dar orice decizie depinde și de cooperarea Nordului, dificilă după ce Pyongyang a suspendat comunicarea oficială în 2023.

O viață definită de ideologie

Ahn Hak-sop s-a născut în 1930 pe insula Ganghwa, în timpul ocupației japoneze, și a crescut cu resentimente puternice față de SUA. La 15 ani, proclamarea generalului Douglas MacArthur, care a plasat Sudul sub control militar american, nu a reprezentat pentru el adevărata eliberare. În 1952, s-a înrolat în Armata Populară a Nordului, dar a fost capturat un an mai târziu. Dintre cei zece camarazi ai săi, doar el a supraviețuit. Eliberarea i-ar fi fost oferită dacă ar fi renunțat la comunism, dar Ahn a refuzat, alegând să rămână după gratii 42 de ani și șase luni.

A povestit despre torturi, presiuni psihologice și vizite când familia îl implora să cedeze, dar el nu a făcut-o. În 1995, eliberarea a fost descrisă ca trecerea „dintr-o închisoare mică și încuiată într-una mare și deschisă”. În 2000, când alți 63 de prizonieri au fost repatriați în Nord, Ahn a refuzat, considerând că misiunea sa împotriva SUA nu s-a încheiat.

Astăzi, Ahn locuiește aproape de granița nord-coreeană, într-o casă modestă. Pereții sunt plini de fotografii și afișe nord-coreene, iar pe covorașul de la intrare se află un steag american, călcat zilnic.

„Ar fi prea multă amărăciune să fiu îngropat într-o colonie, chiar și după moarte”, spune el. Refuzul autorităților sud-coreene de a-i permite traversarea Podului Unificării îi confirmă credința că destinul său nu este reconcilierea, ci divizarea permanentă.

„Sunt hotărât să mă întorc acasă, în patria ideologiei mele, în DPRK, începutul vieții mele”, afirmă Ahn.